Gala Businessului Moldovenesc: Camera de Comerț a celebrat realizările companiilor din R. Moldova

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a găzduit miercuri, 5 iunie curent, cea de-a XXI-a ediție a „Galei Businessului Moldovenesc”. Evenimentul anual a adus împreună elita comunității de afaceri moldovenești, oficialități guvernamentale și parteneri de dezvoltare pentru a onora realizările impresionante ale companiilor locale.

Gala a inclus ceremonia de premiere a câștigătorilor concursurilor „Marca comercială a anului”, organizată în colaborare cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI), precum și acordarea „Premiului pentru realizări în domeniul calității” pentru anul 2023.

La ceremonia de deschidere, președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a adresat un mesaj de recunoștință partenerilor și participanților.

„Cele peste 1800 de mărci înscrise în cei 20 de ani de desfășurare a concursurilor, demonstrează perseverența și dorința de a promova excelența în afaceri. Să ne unim eforturile în sprijinul acestor companii remarcabile și să le susținem în continuare pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova. Suntem mândri să evidențiem și să apreciem contribuțiile companiilor conduse de femei puternice, dedicate problemelor sociale și nevoilor comunității. De asemenea, recunoaștem eforturile întreprinderilor în implementarea practicilor de responsabilitate socială, crearea unui mediu de lucru prietenos pentru familii și dezvoltarea unor afaceri transparente conform standardelor de integritate în sectorul privat”, a declarat Sergiu Harea.

Participanții la aceste concursuri reprezintă pilonii de bază ai economiei R. Moldova, generând dezvoltare și promovând excelența în afaceri. Eforturile și munca lor depuse pe parcursul anilor de activitate au culminat în rezultate excepționale, reflectându-se în recunoașterea primită în cadrul evenimentului.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a remarcat că, în pofida crizelor, antreprenorii au noi oportunități de dezvoltare și au investit în economia națională, creând locuri de muncă și bunăstare în țara noastră.

„Optimismul economic revine, iar noi avem o oportunitate pe care nu am mai avut-o vreodată – să fim competitivi pe cea mai mare și bogată piață din lume. Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă o viață mai bună pentru cetățenii noștri și un mediu de afaceri competitiv, care să ofere oportunități pentru investiții mari”, a subliniat premierul.

Gala are ca scop recunoașterea și promovarea excelenței în afaceri, încurajând companiile să atingă standarde înalte de calitate și să își consolideze brandurile pe piața internă și internațională. Prin aceste premii, CCI a RM susține și stimulează întreprinderile să adopte practici inovatoare și sustenabile.

Fiind la cea de-a XXI-a ediție, concursul „Marca comercială a anului” este unul dintre cele mai eficiente instrumente de promovare a mărcilor comerciale pe piața internă și externă. Ediția anului trecut a înregistrat 110 mărci participante, dintre care 106 au fost premiate. Pe parcursul celor 20 de ediții, la concurs au fost înregistrate peste 1800 de mărci.

Pentru premiul mare – „Mercuriul de Aur”, mărcile comerciale s-au înregistrat în concurs la una sau mai multe nominalizări, conform criteriilor de profesionalism.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității bunurilor și serviciilor” este la cea de a X-a ediție. Scopul acestuia este de a evidenția companiile care au implementat cu succes managementul calității și de a promova abordările moderne ale calității. Premiile concursului oferă Laureaților și Diplomaților imaginea unui lider, reputația unei organizații fiabile care prestează servicii competitive și de înaltă calitate.

Lista completă a companiilor nominalizate și câștigătorilor este disponibilă aici: Marca comercială/ Premiul calității.

#celebrare #CCI a RM #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.