Garduri pentru delimitarea sigură a proprietăților: abordare tehnică și soluții constructive

Delimitarea sigură a unei proprietăți înseamnă nu doar „închiderea perimetrului”, ci și stabilitate structurală, funcționare previzibilă a porților și menținerea geometriei în timp, indiferent de sezon. Gardul este o structură independentă, iar acțiunile vântului pentru pereți / parapete / garduri sunt tratate distinct în Eurocode 1 EN 1991-1-4.

Când se aleg modele de garduri metalice, de multe ori se pornește de la aspectul panoului. Tehnic, este mai corect invers: mai întâi se stabilesc parametrii inițiali (vânt, sol, înălțime, umplere, acces), iar apoi se selectează modele care pot funcționa fără slăbirea îmbinărilor și fără deformări ale tronsoanelor.

Parametrii de siguranță care se fixează înainte de alegerea soluției

Înălțimea și tipul de umplere. Panourile pline au parusitate mai mare, iar soluțiile „permeabile” (ștachet, perforație, grilaj) reduc eforturile din vânt. Pentru modele de garduri metalice acesta este un punct cheie: împrejmuiri care arată similar pot necesita scheme portante diferite doar din cauza procentului de umplere și a modului de transmitere a încărcărilor, în logica de calcul a vântului pentru garduri din EN 1991-1-4.
Pasul stâlpilor și rigiditatea tronsonului. Cu cât pasul este mai mare, cu atât cresc cerințele pentru stâlpi, prinderi și fundații: cresc săgețile și vibrațiile, se „lărgesc” găurile de fixare și apare ondularea pe linia superioară. La modele de garduri metalice, pasul stâlpilor trebuie corelat cu înălțimea și parusitatea umplerii, nu stabilit „din obișnuință”.

Nodurile de acces: poarta și portița ca zonă de risc

Poarta și portița sunt un nod inginerec separat: masa canaturilor și solicitările ciclice la deschidere sau închidere generează momente suplimentare în stâlpi și cerințe mai stricte pentru feronerie. Dacă în modele de garduri metalice poarta este proiectată „ca un tronson obișnuit”, apar tasări și înclinări, blocaje și solicitări de șoc în balamale. Pentru produse destinate zonelor cu acces al persoanelor și al vehiculelor, cerințele de siguranță și performanță sunt tratate în EN 13241 (porți / uşi/ bariere).

Soluții constructive care asigură stabilitatea

Fundația și solul. Tipul fundației se alege în funcție de sol și regimul de apă: betonarea stâlpilor în teren, stâlpi pe flanșă înglobată pe o centură, fundații separate ranforsate pentru poartă. Pentru modele de garduri metalice pe soluri slabe sau de umplutură, de multe ori nu este suficient „să fie mai adânc”: trebuie schimbată schema (lărgirea tălpii, grinzi de fundare, înlocuire de sol cu compactare) pentru a elimina înclinările și tasările diferențiate.

Schema la vânt și întărirea nodurilor. Colțurile, capetele tronsoanelor și zona porții preiau eforturi mai mari, de aceea la modele de garduri metalice se prevăd acolo stâlpi mai rigizi, prinderi mai solide și, dacă este cazul, elemente de rigidizare – în cadrul aceleiași logici de acțiuni din vânt din EN 1991-1-4.

Durabilitatea ca parte a siguranței

Coroziunea subțiază secțiunile portante și slăbește prinderile, deci protecția anticorozivă la modele de garduri metalice e parametru de durată de viață, nu „cosmetică”. ISO 12944 ghidează alegerea sistemelor de acoperire după mediul de lucru și durabilitatea dorită. Zone critice: marginea inferioară, capete tăiate, suduri, găuri de prindere, contact metal–beton, puncte cu apă stagnantă. Greșeli frecvente: umplere plină fără recalcul la vânt, poartă fără stâlpi ranforsați, detalii care fac „buzunare” de apă, suduri neprotejate. RoofArt corelează soluția cu amplasamentul (vânt, sol, noduri de acces, protecția metalului) ca gardul să rămână stabil și funcțional în exploatare reală.

#montare #garduri #metal #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor fi supuse unei evaluări periodice de risc, iar tronsoanele vor fi clasificate în funcție de nivelul lor de siguranță, pentru ca intervențiile să fie făcute cu prioritate acolo unde pericolul este mai mare. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune modificarea Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prin introducerea unei proceduri noi – evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele.

Potrivit notei informative, deși legislația europeană a fost parțial transpusă în Regulamentul privind evaluarea de impact asupra siguranței
rutiere și auditul în domeniul siguranței rutiere, aprobat în anul 2025 de Guvern, totuși legislația actuală nu prevede un mecanism de evaluare pentru drumurile aflate deja în exploatare, care să permită identificarea nivelului de risc pe fiecare tronson. „Lipsa acestui instrument împiedică administratorul drumului să intervină preventiv, înainte de producerea accidentelor rutiere”, se arată în document. În prezent, prioritizarea investițiilor se face „preponderent reactiv, în baza accidentelor deja produse”.

Noua procedură va fi aplicată drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și drumurilor principale. Evaluarea va fi realizată de administratorul drumului (Administrația Națională a Drumurilor) cel puțin o dată la cinci ani, iar prima evaluare urmează să fie efectuată în termen de un an de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Evaluarea va presupune examinarea vizuală, inclusiv prin mijloace electronice, a caracteristicilor de proiectare ale drumului, dar și analiza tronsoanelor exploatate de peste trei ani unde s-a înregistrat „un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic”. În baza rezultatelor, toate tronsoanele vor fi clasificate în cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul lor de siguranță, potrivit normelor care urmează să fie aprobate de autorități.

Proiectul mai prevede instituirea unui sistem online de raportare voluntară, accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor, prin care vor putea fi semnalate situații considerate „un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere”.

Totodată, la procedurile de gestionare a siguranței rutiere pe drumurile publice vor putea participa și auditori certificați de autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ale Confederației Elvețiene, în contextul în care, potrivit documentului, lipsa auditorilor atestați face dificilă aplicarea legii.

Datele incluse în nota informativă arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 83 187 de accidente rutiere, soldate cu 12 906 decese și 101 064 persoane rănite. În anul 2024 s-au produs 2 009 accidente, în urma cărora 209 persoane au decedat și 2 369 au fost rănite grav.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, pierderile cauzate de accidentele foarte grave și cele soldate cu deces au constituit în 2023 circa 2,7% din PIB, echivalentul a aproximativ 450 de milioane de dolari.