Gata cu exportul de materie primă! Rapița moldovenească se vinde acum la preț de aur

06 Oct. 2025, 09:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Oct. 2025, 09:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova marchează o premieră economică: pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani, rapița nu mai este exportată doar ca materie primă, ci și procesată pe plan intern în ulei și șrot, produse cu valoare adăugată. Analiza economistului Iurie Rija arată că în lunile august și septembrie 2025 au fost exportate 16 180 tone de ulei de rapiță, generând încasări de peste 283 milioane lei, la un preț mediu de 17,51 lei/kg.

Cea mai mare parte a exporturilor a mers spre Elveția – 8 760 tone, unde marfa este redirecționată ulterior către alte piețe. Alte 5 412 tone au fost expediate în Bulgaria, la un preț de 17,32 lei/kg, iar 2 008 tone în România, unde s-au obținut cele mai mari prețuri, 18,70 lei/kg, datorită contractelor livrate direct cumpărătorului final din Slobozia (regim DAP).

Structura logistică a livrărilor evidențiază predominanța transportului maritim și fluvial: 88% din exporturi au fost expediate pe barje, în special către Elveția și Bulgaria, în timp ce livrările către România (12%) au fost realizate pe cale rutieră, prin autocisterne.

Sezonul 2025-2026 a adus o producție record de 300 mii tone de rapiță, obținută pe circa 120 mii hectare. Din acest volum, 86% (257,7 mii tone) au fost exportate ca semințe brute, iar 14% (40,4 mii tone) au fost procesate local în ulei și șrot. Chiar dacă procentul de procesare este încă modest, Rija subliniază că acesta marchează începutul industrializării rapiței alături de floarea-soarelui și soia.

Economistul notează că rezultatul obținut confirmă potențialul sectorului de procesare și deschide oportunități pentru consolidarea exporturilor cu valoare adăugată. „Moldova nu mai este doar un furnizor de materie primă. Procesarea internă creează premise pentru o industrie mai competitivă și pentru venituri mai mari la nivel național”, punctează Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.