Gaura din buget se adâncește! Deficitul ajunge la 18,2 miliarde lei după rectificare

Veniturile bugetului de stat au fost revizuite în creștere cu 4,3 miliarde de lei, ajungând la 75,8 miliarde de lei. Cheltuielile totale se ridică la 94 de miliarde de lei, ceea ce duce deficitul bugetar la 18,2 miliarde de lei, echivalentul a 5,2% din PIB, potrivit rectificărilor aprobate de Parlament în ședința de astăzi

Guvernul explică majorarea cheltuielilor prin necesitatea suplimentării alocațiilor destinate categoriilor vulnerabile. Astfel, către bugetul asigurărilor sociale au fost transferate 824,9 milioane de lei, dintre care 463,5 milioane pentru compensații la energie sub formă de plată monetară. Alte 232 de milioane vor acoperi compensațiile la energie electrică, iar 15 milioane de lei sunt prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități. În total, pensiile, indemnizațiile și alte prestații sociale vor beneficia de 361,4 milioane de lei suplimentar.

Rectificarea bugetară include și majorarea cu peste un miliard de lei a cheltuielilor de personal în instituțiile finanțate de stat. Transferurile către autoritățile publice locale de nivelul întâi cresc cu 147,5 milioane de lei, destinate compensării sporului de 50% acordat primarilor, viceprimarilor și secretarilor consiliilor locale. Fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților este și el majorat cu 4,7 milioane de lei.

Pentru sistemul educațional aflat la autogestiune au fost alocate suplimentar 58,7 milioane de lei, pentru a asigura respectarea cadrului normativ privind salarizarea.

Pe de altă parte, unele cheltuieli au fost reduse în funcție de nivelul real de executare: alocațiile pentru deservirea datoriei de stat scad cu 416,2 milioane de lei, iar cele pentru atenuarea riscurilor bugetare – cu 400 de milioane de lei.

Tot astăzi, deputații au aprobat în a doua lectură rectificările la bugetul asigurărilor sociale pentru 2025. Veniturile și cheltuielile acestui buget cresc cu câte 903,33 milioane de lei. Ministerul Muncii și Protecției Sociale argumentează că suplimentările sunt necesare pentru acoperirea prestațiilor sociale până la finalul anului, în special cele destinate pensionarilor, familiilor cu copii, șomerilor și persoanelor cu dizabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deifict #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sărăcia monetară și cea multidimensională au evoluat în direcții opuse în Republica Moldova, alimentând controverse privind modul în care este măsurată sărăcia în statisticile oficiale, potrivit Rapotului de stare a țării publicat de Expert Grup.

Potrivit documentului, pragul sărăciei absolute a fost stabilit la 2.780 lei lunar per persoană, iar 25,7% din populație a fost clasificată drept săracă monetar – în creștere cu 2,8 puncte procentuale față de anul precedent. În schimb, rata sărăciei multidimensionale a scăzut la 19,5%, marcând o reducere de 2 puncte procentuale.

Economiștii subliniază că cele două tipuri de sărăcie nu evoluează neapărat în tandem: dacă sărăcia monetară măsoară capacitatea financiară a gospodăriilor de a acoperi minimul de consum, sărăcia multidimensională reflectă accesul la servicii și condiții esențiale de viață – educație, sănătate, locuire, utilități și locuri de muncă decente.

Deși ratele sunt divergente, intensitatea sărăciei a crescut la ambele capitole. Profunzimea sărăciei absolute a ajuns la 9,6%, ceea ce arată că gospodăriile sărace aveau în medie un deficit de aproape 10% din pragul minim necesar pentru un trai decent. Totodată, intensitatea sărăciei multidimensionale a crescut la 28,5%, semn că persoanele afectate se confruntă cu privațiuni mai severe.

Raportul relevă și diferențe majore între categorii sociale. Sărăcia monetară afectează cel mai puternic: persoanele cu studii primare (60%), familiile cu trei sau mai mulți copii (49%),
locuitorii regiunii de Sud (43%), persoanele care depind de pensii (37%) sau de agricultura individuală (36%), persoanele cu dizabilități (36%) și salariații din agricultură (31%).
La polul opus, riscul cel mai scăzut îl au persoanele cu studii superioare (12%), locuitorii municipiului Chișinău (14%) și angajații din sectorul non-agricol (18%).

Raportul arată că nivelul studiilor rămâne unul dintre cei mai importanți factori ai riscului de sărăcie, în condițiile în care doar 4% dintre tinerii de 25–30 de ani își continuă studiile, iar două treimi dintre moldoveni au un nivel educațional care nu le oferă acces la locuri de muncă bine plătite.

Sărăcia multidimensională este profundă în mediul rural: 30% dintre locuitorii satelor sunt afectați, confruntându-se cu lipsa canalizării (80%), utilizarea combustibililor poluanți pentru încălzire (41%), lipsa asigurării medicale (24%), educație insuficientă (20%) și acces limitat la apă potabilă (19%).

Copiii sunt una dintre categoriile cele mai vulnerabile: 27% dintre copiii din Moldova trăiesc în sărăcie multidimensională, confruntându-se cu lipsa utilităților, aglomerare severă în locuințe, educație insuficientă și lipsa protecției medicale. Sărăcia severă la copii atinge o intensitate de 30%.

În timp ce bărbații sunt ceva mai puțin afectați de sărăcia monetară, aceștia sunt mai vulnerabili la sărăcia multidimensională (28% față de 24% la femei), fiind mai des privați de educație adecvată, locuri de muncă stabile și asigurări medicale.

Expert-Grup concluzionează că această dublă criză de creștere a sărăciei monetare și adâncire a privațiunilor reflectă probleme structurale: salarii mici, decalaje regionale, slaba protecție a familiilor numeroase, venituri agricole reduse și un sistem educațional care nu reușește să ofere competențe adaptate pieței muncii.