Gaura din buget se adâncește! Deficitul ajunge la 18,2 miliarde lei după rectificare

Veniturile bugetului de stat au fost revizuite în creștere cu 4,3 miliarde de lei, ajungând la 75,8 miliarde de lei. Cheltuielile totale se ridică la 94 de miliarde de lei, ceea ce duce deficitul bugetar la 18,2 miliarde de lei, echivalentul a 5,2% din PIB, potrivit rectificărilor aprobate de Parlament în ședința de astăzi

Guvernul explică majorarea cheltuielilor prin necesitatea suplimentării alocațiilor destinate categoriilor vulnerabile. Astfel, către bugetul asigurărilor sociale au fost transferate 824,9 milioane de lei, dintre care 463,5 milioane pentru compensații la energie sub formă de plată monetară. Alte 232 de milioane vor acoperi compensațiile la energie electrică, iar 15 milioane de lei sunt prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități. În total, pensiile, indemnizațiile și alte prestații sociale vor beneficia de 361,4 milioane de lei suplimentar.

Rectificarea bugetară include și majorarea cu peste un miliard de lei a cheltuielilor de personal în instituțiile finanțate de stat. Transferurile către autoritățile publice locale de nivelul întâi cresc cu 147,5 milioane de lei, destinate compensării sporului de 50% acordat primarilor, viceprimarilor și secretarilor consiliilor locale. Fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților este și el majorat cu 4,7 milioane de lei.

Pentru sistemul educațional aflat la autogestiune au fost alocate suplimentar 58,7 milioane de lei, pentru a asigura respectarea cadrului normativ privind salarizarea.

Pe de altă parte, unele cheltuieli au fost reduse în funcție de nivelul real de executare: alocațiile pentru deservirea datoriei de stat scad cu 416,2 milioane de lei, iar cele pentru atenuarea riscurilor bugetare – cu 400 de milioane de lei.

Tot astăzi, deputații au aprobat în a doua lectură rectificările la bugetul asigurărilor sociale pentru 2025. Veniturile și cheltuielile acestui buget cresc cu câte 903,33 milioane de lei. Ministerul Muncii și Protecției Sociale argumentează că suplimentările sunt necesare pentru acoperirea prestațiilor sociale până la finalul anului, în special cele destinate pensionarilor, familiilor cu copii, șomerilor și persoanelor cu dizabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deifict #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun