Gavrilița, la conferința internațională a investitorilor străini: Businessul iubește stabilitatea, predictibilitatea

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a participat, astăzi, la conferința internațională „Investitorii Străini pentru Dezvoltarea Durabilă a Moldovei”, organizată de Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA). La eveniment au mai participat diplomați acreditați în țara noastră, dar și fondatori și administratori ai companiilor cu capital străin.

În cadrul conferinței, Natalia Gavrilița a accentuat contribuția investitorilor străini.

„Ei sunt cei care aduc nu doar investiții, locuri de muncă, dar și know-how, productivitate, abordări noi, iar prin aceasta ne ajută să dezvoltăm Moldova pe termen lung”, a declarat prim-ministra.

Natalia Gavrilița a subliniat că, în perioada complicată pe care o traversează țara noastră, cel mai dificil lucru este gradul înalt de incertitudine.

„Businessul iubește stabilitatea, predictibilitatea și reformele care definesc calea de viitor a societății. Iată de ce, evenimentul de astăzi este și mai important. Pentru că anume în perioade de criză suntem predispuși să ne gândim la obiective solide pe termen mediu și lung și să luăm decizii care ne-ar avantaja în viitor”, a menționat șefa Executivului.

Natalia Gavrilița a vorbit despre acțiunile întreprinse de Executiv în scopul susținerii afacerilor mici și mijlocii și creșterii competitivității. În acest sens, prim-ministra s-a referit la pachetele legislative și programele lansate în toate domeniile cheie, menite să apropie Republica Moldova de valorile și instituțiile europene.

„În ciuda provocărilor momentului, am reușit, împreună cu colegii mei, să actualizăm Strategia Națională de Dezvoltare până în 2030. Aceasta este aliniată la obiectivele de dezvoltare sustenabilă în domeniul sănătății, educației, protecției sociale, infrastructurii și al bunei guvernări. Ne dăm seama că toate aceste obiective sunt legate între ele, iar unele deziderate nu pot fi obținute, dacă nu există locuri de muncă, venituri adecvate și dacă oamenii trebuie să se gândească la supraviețuire, dar nu la obiective de dezvoltare pe termen lung. De aceea, vă îndemn să dezvoltăm infrastructura țării și să îmbunătățim cadrul de reglementare. Trebuie să ieșim mai puternici din aceste crize și să punem bazele unei dezvoltări accelerate a economiei”, a adăugat șefa Guvernului.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 10 mii de companii cu capital străin, cu investitori veniți din 60 de țări. Numai în ultimii trei ani, peste 80% din toate investițiile făcute în țara noastră au fost din Uniunea Europeană.

#investitori straini #conferinta #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.