Gavrilița s-a văzut cu omologul său din România. Au fost anunțate măsurile luate pentru fluidizarea traficului în vămi

Prim-ministra Natalia Gavrilița și omologul său din România Nicolae Ciuca au convenit azi asupra unui plan pentru deblocarea camioanelor de la frontiera moldo-română. Soluțiile pentru optimizarea traficului de mărfuri, la frontiera Republicii Moldova cu România și Ucraina, au fost identificate astăzi, în cadrul reunii interministeriale, de la București, anunță Guvernul.

În urma discuțiilor purtate, s-a decis asupra implementării planului de contingență, care conține următoarele măsuri necesare pentru fluidizarea traficului și deblocarea situației în vămi:

Înființarea unui grup comun, care va coordona acțiunile autorităților din Republica Moldova și România în punctele de frontieră, pentru a reduce din presiunea existentă la moment și din timpul de așteptare pentru camioanele cu marfă;
Primul punct vamal, unde controlul și vămuirea se va face în echipe mixte moldo-române va fi punctul de trecere Leușeni-Albița;
Controlul vamal va fi operaționalizat pe partea română, prin dotarea cu mai multe dispozitive electronice de procesare a documentelor;
Fluxurile de mărfuri vor fi organizate în funcție de încărcătură, spre exemplu pentru camioanele goale, va fi permisă traversarea în tranzit prin punctele de trecere de capacitate mică;
Urmează a fi suplinit numărul de lucrători vamali pentru creșterea ritmului de procesare și eficientizarea activității în vamă;
Programul de lucru între echipele de control din Republica Moldova și România va fi sincronizat;
Autoritățile fitosanitare și sanitar-veterinare din România vor funcționa în regim de 24/7;
În fiecare punct de trecere va fi verificată și prezentată situația funcționalității scanerelor, cântarelor și altor tehnologii de scanare și verificare a camioanelor.

Acestea sunt acțiunile care urmează a fi realizate la prima etapă. Etapa a doua a planului de contingență, care are drept scop normalizarea situației în punctele de frontieră, va avea la bază un plan de acțiune comun pentru evitare pe viitor a unor astfel de evenimente.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea de către Chișinău și București a soluțiilor.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#trafic la vama #camioane #gavrilita #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.

#tarif #gaz #criză