Gavrilița trimite Moldovagaz la plimbare: E responsabilitatea companiei să asigure plățile către Gazprom

În protocolul care a fost semnat (30 octombrie n.r) am agreat plățile pentru luna octombrie. Mai departe este responsabilitatea Moldovagaz să asigure efectuarea achitărilor, astfel a comentat premierul Natalia Gavrilița situația în cazul în care Moldovagaz nu va putea asigura plata către Gazprom a gazului livrat.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz anunța, astăzi, că pentru a asigurarea funcționării neîntrerupte a sistemului de gaze din Republica Moldova, compania este obligată până la data de 20 a fiecărei luni să achite costul gazelor naturale consumate în luna precedentă, precum și jumătatea din costul gazelor naturale consumate în luna curentă.

Pentru a îndeplini obligațiile de plată și a minimiza riscurile de limitare a aprovizionării cu gaze după data de 20 decembrie a anului curent, întreprinderea a apelat la consumatorii noncasnici cu solicitarea de a-și îndeplini obligațiunile contractuale cu Furnizorul de servicii publice și să plătească până la 15 decembrie 2021 costul gazelor naturale consumate în noiembrie, precum și să ia în considerare suplimentar posibilitatea unei plăți în avans până la 20 decembrie 2021 a costului gazelor consumate în prima jumătate a lunii decembrie a anului curent”, se mai arată în mesajul companiei.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Ulterior, la 26 noiembrie, Guvernul a alocat cei 1,3 miliarde de lei Energocom, care a preluat datoria Termoelectrica către Moldovagaz. Banii alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei furnizorului de căldură din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

#protocol #gaz #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.