Paradoxul tranziţiei spre verde: gazul scump reporneşte centralele pe cărbune poluante

14 Dec. 2021, 20:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 20:16 // Actual //  bani.md

Deficitul de gaz natural la nivelul UE devine unul dintre cele mai importante elemente în toată ecuaţia scumpirilor fără precedent, penuria de ofertă şi preţul aproape prohibitiv repornind centralele pe cărbune. Fenomenul are impact direct însă în preţul emisiilor de CO2, pentru care analizele arată un potenţial prag valoric de până la 300 de euro pe tonă. În 2020, media de tranzacţionare a CO2-ului a fost de 24 de euro pe tonă.

Deficitul de gaz şi criza creată nu s-au încheiat“, avertizează Florentina Manea, director general în cadrul Carbon & Energy Management, unul dintre cei mai buni specialişti în domeniul certificatelor de emisii. „E normal ca pe acest fond, toate elementele mixului energetic să crească, mai ales preţul carbonului. Deoarece costul gazului împinge operatorii să se întoarcă la folosirea cărbunelui, mulţumită costului comparativ redus, nevoia de certificate de emisii de gaze cu efect de sera (EUA) creşte, ştiut fiind că pentru cărbune emisiile sunt mai mari decât pentru gaz metan“,

Această revenire la cărbune este aproape paradoxală ţinând cont de faptul că intenţia UE este de a ajunge la neutralitate climatică la nivelul anului 2050, ţinta intermendiară fiind o reducere a emisiilor de 55% faţă de 1990 până în 2030. Timingul lansării megapachetului privind tranziţia energetică a fost puţin favorabil acestui demers, revenirea economică peste aşteptări, iarna deosebit de grea, cererea masivă din zona Asiei punând o presiune fără precedent pe oferta de gaze pentru Europa. Drept urmare, preţurile au explodat anul acesta, la fel şi cele la energie, concomitent cu scumpirea fără precedent a emisiilor de CO2. Pentru martie, 2022, certificatele de emisii se tran­zac­ţio­nează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.