Gazele completează puzzle-ul flotei întunecate rusești: o nouă mișcare strategică după petrol

27 Iun. 2024, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2024, 17:26 // Actual //  bani.md

Între două treimi și trei sferturi din petrolul Rusiei este acum transportat de flota fantomă – în mare parte cisterne vechi cu înmatriculări opace și asigurători adesea neclari. Acum, țările occidentale au început să impună sancțiuni împotriva GNL exportat de Rusia – ca răspuns, se pare că a început să folosească metode deja dovedite și să formeze o flotă fantomă pentru a-l transporta.

Este adevărat sunt de peste 10 ori mai puține tancuri pentru transportul LNG  în lume decât petroliere. Sunt vase mai specifice, sunt mai ușor de urmărit și necesită echipaje cu abilități profesionale speciale.

În ultimele trei luni, cel puțin opt tancuri GNL au devenit proprietatea unor companii puțin cunoscute înregistrate în Dubai, relatează Bloomberg, citând baza de date de transport maritim global Equasis. Cel puțin trei dintre ei la capitolul asigurat este indicat locul drept „necunoscut”.

Patru dintre cele opt nave – North Air, North Mountain, North Sky și North Way – sunt tancuri de gheață care au primit permisiunea de a naviga în apele Rutei Mării Nordului (NSR) în această vară. NSR transportă gaz din proiectul Yamal LNG al lui Novatek. Aceste tancuri sunt acum deținute de White Fox Ship Management, cu sediul în Dubai, care nu are propriul birou; adresa la care este înregistrată este folosită de multe companii, a declarat pentru Bloomberg un angajat al imobilului.

Alte nave s-au dovedit a fi petroliere vechi, cum ar fi Asya Energy, cu o vârstă de 22 de ani. A primit un nou nume în mai, când a fost preluată de Nur Global Shipping, cu sediul în Dubai, o companie necunoscută participanților din industrie care operează de la Hotelul Meydan din zona de liber schimb din Emiratele Arabe Unite.

Nur Global, care a fost creată în 2022 conform site-ului său web, a operat încă trei tancuri GNL – Pioneer, New Energy și Mulan – din aprilie. Acestea aparțin unor companii înregistrate la aceeași adresă cu Nur Global.

Există mai mulți factori care indică faptul că Rusia încearcă să creeze o flotă fantomă de tancuri LNG, spune Malty Humpert, fondatorul think tank-ului Arctic Institute din Washington: achiziționarea de nave vechi, transferul de tancuri de gheață la o firmă din Dubai și un număr record de permise eliberate pentru a naviga pe SMP.

SUA și UE au introdus mai multe tipuri de sancțiuni împotriva industriei rusești de LNG. Washington, în special, a trecut pe lista neagră Arctic LNG 2. Novatek urma să înceapă să livreze gaze la sfârșitul anului 2023 – începutul anului 2024, dar nu a putut face acest lucru din cauza sancțiunilor, acționarilor străini înghețându-și participarea la proiect și a lipsei tancurilor necesare. Analistul senior la BCS World of Investments, Ronald Smith, a considerat că până la sfârșitul anului 2024, Arctic LNG 2 ar putea să nu primească niciun tanc pentru exportul de gaze.

Proiectul a redus drastic producția în primele luni ale acestui an, deoarece nu mai avea aproape nicio capacitate liberă de stocare a gazelor. Din cauza lipsei de cisterne și a nevoii de a găsi noi cumpărători, Novatek a fost nevoită să amâne începerea transporturilor de LNG pe termen nelimitat.

Uniunea Europeană a introdus săptămâna aceasta o interdicție privind transbordarea GNL în porturile sale (aceasta va intra însă în vigoare în martie 2025). Porturile europene sunt folosite de tancurile rusești pentru a reîncărca LNG și a-l trimite în țări îndepărtate, deoarece este mult mai dificil de mutare pe o alată navă. Tancurile care exportă petrol rusesc se angajează activ în transbordarea acestuia către alte nave în marea liberă pentru a ascunde originea și a eluda restricțiile asociate cu plafonul de preț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.