Gazele ne vor ”arde” la buzunare la iarnă

Gazele vor fi mai scumpe la iarnă, deoarece prețul de import a crescut de peste patru ori la 550 de dolari.

”Pentru luna august noi am fost informați oficial că Moldovagaz a important gazelle la preț de 440 de dolari pentru mia de metri cubi, iar pentru septembrie, prețul este de 550 de dolari. La începutul anului era 127 de dolari”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Ștefan Creangă, directorul ANRE.

În două săptămâni expiră contractul Moldovagaz cu Gazprom, iar altul deocamdată nu a fost semnat. „Exact, la 30 septembrie contractual expiră și, pentru că azi e termenul limită de prezentare de către MoldovaGaz a contractului spre avizare către ANRE, noi am făcut o scrisoare oficială și am avut o discuție telefonică cu responsabilii de la MoldovaGaz. Și dumnealor ne-au informat că contractul este deja pe masa dlui Miller la semnat, dar nu ne-au informat despre ce preț este vorba, ceea ce e normal cât timp contractul nu e semnat”, punctat Creangă.

Experții prognozează o majorare a tarifului la gaz cu circa 30% pentru consumatorii finali.

Prețul de import al gazelor pentru Republica Moldova crește pe fundalul recordurilor din Europa, care a stabilit un nou record de 800 USD pe mia de metri cubi. Prețurile contractelor futures pentru octombrie, conform indicatorului TTF olandez, la începutul sesiunii, a constituit 747,3 de dolari, însă la ora 9:26 a ajuns la 800,03 dolari, în creștere cu șapte la sută.

Majorarea este determinată de cantități mici de combustibil care au rămas în depozitele subterane europene, din cauza unei ierni extrem de reci anul trecut. Totodată, Gazprom nu vrea să sporească livrările și vânzările pe fundalul lansării Nord Stream 2, consideră analiștii.

Săptămâna trecută depozitele europene de gaz erau completate în proporție de 70,75 la sută, ceea ce este cu 15 la sută mai puțin decât media pentru ultimii cinci ani.

#gaz #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.