Gazele rămân scumpe! Vadim Ceban: Nicio șansă să scadă tarifele

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat în cadrul emisiunii „Novoaia Nedelea” de la TV8 că, în prezent, nu există condiții pentru reducerea tarifelor la gaze naturale. El a explicat că prețul actual pe piață este de 34-35 de euro pentru gazele de tip TTF, la care se adaugă 8 euro pentru transport, iar aceste valori nu justifică o scădere a prețurilor.

„Noi nu suntem ANRE. Dar reieșind din cifrele pe care le avem, nu sunt premise de reducere a tarifelor. În același timp, nu sunt premise nici de majorare a prețurilor la gaze. Pentru a reduce tariful pentru consumatorul final, prețul de achiziție ar trebui să scadă în jumătate”, a declarat Ceban.

Președintele Moldovagaz a subliniat că, în lipsa unor schimbări semnificative în prețurile de achiziție de pe piețele internaționale, tarifele interne vor rămâne stabile, cel puțin pe termen scurt.

În prezent, metanul pentru populație e de 16,742 lei (cu TVA inclus) per metru cub și s-a scumpit ultima dată în decembrie 2024 cu 3,16 lei sau cu 27,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Moldovagaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.