Gazoductul Nord Stream 2, ''instrument de șantaj'' al Rusiei împotriva Ucrainei și Moldovei, susține premierul polonez

Premierul polonez Mateusz Morawiecki şi-a exprimat speranţa că viitorul guvern al Germaniei îşi va schimba poziţia asupra gazoductului contestat Nord Stream 2 şi a acuzat Moscova că foloseşte acest gazoduct ca armă împotriva Ucrainei şi a Republicii Moldova, informează dpa, citată de agerpres.

„M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit „un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova”, a adăugat premierul polonez. „El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”.

Gazoductul cu o lungime de 1230 de kilometri ce trece prin Marea Baltică este menit să transporte gaz din Rusia spre Germania, ocolind Ucraina. Construcţia lui s-a încheiat, însă vanele gazoductului rămân închise în aşteptarea avizelor de funcţionare.

Săptămâna trecută, Agenţia Federală a Reţelelor din Germania (Bundesnetzagentur, BNetzA) a anunţat suspendarea procedurii de avizare a Nord Stream 2, invocând prevederea UE conform căreia operatorul gazoductului trebuie să fie independent de producătorul de gaz.

Operatorul, Nord Stream 2 AG, este o subsidiară a gigantului energetic rus Gazprom.

O nouă coaliţie formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP) urmează să preia guvernarea în Germania la începutul lui decembrie.

Acordul lor de guvernare, dezvăluit miercuri, nu menţionează direct Nord Stream 2, însă stipulează că „legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Formularea este importantă în special pentru Verzi, potrivit negociatorilor, în condiţiile în care ei s-au opus proiectului. FDP este de asemenea sceptic, însă SPD este mai deschis acestui proiect de gazoduct.

#șantaj #gazoduct #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.