Gazoductul Nord Stream 2, ''instrument de șantaj'' al Rusiei împotriva Ucrainei și Moldovei, susține premierul polonez

Premierul polonez Mateusz Morawiecki şi-a exprimat speranţa că viitorul guvern al Germaniei îşi va schimba poziţia asupra gazoductului contestat Nord Stream 2 şi a acuzat Moscova că foloseşte acest gazoduct ca armă împotriva Ucrainei şi a Republicii Moldova, informează dpa, citată de agerpres.

„M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit „un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova”, a adăugat premierul polonez. „El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”.

Gazoductul cu o lungime de 1230 de kilometri ce trece prin Marea Baltică este menit să transporte gaz din Rusia spre Germania, ocolind Ucraina. Construcţia lui s-a încheiat, însă vanele gazoductului rămân închise în aşteptarea avizelor de funcţionare.

Săptămâna trecută, Agenţia Federală a Reţelelor din Germania (Bundesnetzagentur, BNetzA) a anunţat suspendarea procedurii de avizare a Nord Stream 2, invocând prevederea UE conform căreia operatorul gazoductului trebuie să fie independent de producătorul de gaz.

Operatorul, Nord Stream 2 AG, este o subsidiară a gigantului energetic rus Gazprom.

O nouă coaliţie formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP) urmează să preia guvernarea în Germania la începutul lui decembrie.

Acordul lor de guvernare, dezvăluit miercuri, nu menţionează direct Nord Stream 2, însă stipulează că „legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Formularea este importantă în special pentru Verzi, potrivit negociatorilor, în condiţiile în care ei s-au opus proiectului. FDP este de asemenea sceptic, însă SPD este mai deschis acestui proiect de gazoduct.

#șantaj #gazoduct #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.