Gazoductul Nord Stream 2, ''instrument de șantaj'' al Rusiei împotriva Ucrainei și Moldovei, susține premierul polonez

Premierul polonez Mateusz Morawiecki şi-a exprimat speranţa că viitorul guvern al Germaniei îşi va schimba poziţia asupra gazoductului contestat Nord Stream 2 şi a acuzat Moscova că foloseşte acest gazoduct ca armă împotriva Ucrainei şi a Republicii Moldova, informează dpa, citată de agerpres.

„M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit „un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova”, a adăugat premierul polonez. „El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”.

Gazoductul cu o lungime de 1230 de kilometri ce trece prin Marea Baltică este menit să transporte gaz din Rusia spre Germania, ocolind Ucraina. Construcţia lui s-a încheiat, însă vanele gazoductului rămân închise în aşteptarea avizelor de funcţionare.

Săptămâna trecută, Agenţia Federală a Reţelelor din Germania (Bundesnetzagentur, BNetzA) a anunţat suspendarea procedurii de avizare a Nord Stream 2, invocând prevederea UE conform căreia operatorul gazoductului trebuie să fie independent de producătorul de gaz.

Operatorul, Nord Stream 2 AG, este o subsidiară a gigantului energetic rus Gazprom.

O nouă coaliţie formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP) urmează să preia guvernarea în Germania la începutul lui decembrie.

Acordul lor de guvernare, dezvăluit miercuri, nu menţionează direct Nord Stream 2, însă stipulează că „legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Formularea este importantă în special pentru Verzi, potrivit negociatorilor, în condiţiile în care ei s-au opus proiectului. FDP este de asemenea sceptic, însă SPD este mai deschis acestui proiect de gazoduct.

#șantaj #gazoduct #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.