Gazoductul Nord Stream 2, ''instrument de șantaj'' al Rusiei împotriva Ucrainei și Moldovei, susține premierul polonez

Premierul polonez Mateusz Morawiecki şi-a exprimat speranţa că viitorul guvern al Germaniei îşi va schimba poziţia asupra gazoductului contestat Nord Stream 2 şi a acuzat Moscova că foloseşte acest gazoduct ca armă împotriva Ucrainei şi a Republicii Moldova, informează dpa, citată de agerpres.

“M-aş aştepta ca noul guvern german să facă tot posibilul pentru a nu permite ca Nord Stream 2 să fie un instrument în arsenalul preşedintelui (rus Vladimir) Putin”, a declarat Morawiecki într-un interviu pentru agenţia de presă germană publicat duminică.

Acest gazoduct a devenit “un instrument pentru a şantaja Ucraina şi Republica Moldova”, a adăugat premierul polonez. “El este de asemenea un instrument de manipulare a preţurilor la energie”.

Gazoductul cu o lungime de 1230 de kilometri ce trece prin Marea Baltică este menit să transporte gaz din Rusia spre Germania, ocolind Ucraina. Construcţia lui s-a încheiat, însă vanele gazoductului rămân închise în aşteptarea avizelor de funcţionare.

Săptămâna trecută, Agenţia Federală a Reţelelor din Germania (Bundesnetzagentur, BNetzA) a anunţat suspendarea procedurii de avizare a Nord Stream 2, invocând prevederea UE conform căreia operatorul gazoductului trebuie să fie independent de producătorul de gaz.

Operatorul, Nord Stream 2 AG, este o subsidiară a gigantului energetic rus Gazprom.

O nouă coaliţie formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP) urmează să preia guvernarea în Germania la începutul lui decembrie.

Acordul lor de guvernare, dezvăluit miercuri, nu menţionează direct Nord Stream 2, însă stipulează că “legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Formularea este importantă în special pentru Verzi, potrivit negociatorilor, în condiţiile în care ei s-au opus proiectului. FDP este de asemenea sceptic, însă SPD este mai deschis acestui proiect de gazoduct.

#șantaj #gazoduct #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.