Gazprom a oprit furnizarea de gaze către două țări membre ale UE. Problemele sunt uriașe

Gigantul energetic rus Gazprom a anunţat miercuri că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, pe motiv că cele două țări nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului, transmite Reuters.

Aprovizionarea va fi oprită până când vor fi făcute plăţile, a precizat Gazprom.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept „neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Separat, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria primeşte gaze naturale ruseşti conform contractului său cu Gazprom, prin Bulgaria şi Serbia, iar Gazprom a informat Budapesta că livrările care tranzitează Bulgaria sunt gestionate separat.

„Vreau să-i asigur pe toţi că oprirea livrărilor de gaze naturale către Bulgaria nu înseamnă oprirea livrările care tranzitează Bulgaria”, a declarat Peter Szijjarto pe pagina sa de Facebook.

Acesta a adăugat că următoarea obligaţie de plată a Ungariei pentru gazele naturale ruseşti este în 22 mai iar, ţara va transfera plata sa în euro către Gazprombank, unde suma va fi convertită în ruble.

Polonia, ţară al cărei contract cu Rusia expiră la finele acestui an, a spus în repetate rânduri că nu va respecta noua schemă de plată pentru gazele ruseşti. De asemenea, autorităţile de la Varşovia au anunţat că nu vor prelungi contractul cu Gazprom.

Contractul Poloniei cu Gazprom prevede livrarea a 10,2 miliarde metri cubi de gaze pe an şi acoperă aproximativ 50% din consumul naţional. Compania poloneză PGNiG a precizat marţi că va lua măsuri pentru a restabili livrările de gaze potrivit contractului Yamal şi că orice oprire a livrărilor reprezintă o încălcare a contractului. Compania poloneză a adăugat că are dreptul de a solicita despăgubiri în cazul încălcării unui contract.

#Gaprom #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.