Gazprom a oprit furnizarea de gaze către două țări membre ale UE. Problemele sunt uriașe

Gigantul energetic rus Gazprom a anunţat miercuri că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, pe motiv că cele două țări nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului, transmite Reuters.

Aprovizionarea va fi oprită până când vor fi făcute plăţile, a precizat Gazprom.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept “neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

Separat, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria primeşte gaze naturale ruseşti conform contractului său cu Gazprom, prin Bulgaria şi Serbia, iar Gazprom a informat Budapesta că livrările care tranzitează Bulgaria sunt gestionate separat.

“Vreau să-i asigur pe toţi că oprirea livrărilor de gaze naturale către Bulgaria nu înseamnă oprirea livrările care tranzitează Bulgaria”, a declarat Peter Szijjarto pe pagina sa de Facebook.

Acesta a adăugat că următoarea obligaţie de plată a Ungariei pentru gazele naturale ruseşti este în 22 mai iar, ţara va transfera plata sa în euro către Gazprombank, unde suma va fi convertită în ruble.

Polonia, ţară al cărei contract cu Rusia expiră la finele acestui an, a spus în repetate rânduri că nu va respecta noua schemă de plată pentru gazele ruseşti. De asemenea, autorităţile de la Varşovia au anunţat că nu vor prelungi contractul cu Gazprom.

Contractul Poloniei cu Gazprom prevede livrarea a 10,2 miliarde metri cubi de gaze pe an şi acoperă aproximativ 50% din consumul naţional. Compania poloneză PGNiG a precizat marţi că va lua măsuri pentru a restabili livrările de gaze potrivit contractului Yamal şi că orice oprire a livrărilor reprezintă o încălcare a contractului. Compania poloneză a adăugat că are dreptul de a solicita despăgubiri în cazul încălcării unui contract.

#Gaprom #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.