Gazul rusesc, marea slăbiciune a Uniunii Europene: Miniştrii Energiei din UE căută disperaţi o soluţie

Miniştrii Energiei din ţările Uniunii Europene au programat luni o şedinţă de urgenţă în vederea găsirii unui răspuns pentru noile condiţii de plată ale Moscovei, scrie Reuters.
Rusia a oprit săptămâna trecută livrările de gaz către Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea de a plăti importurile în ruble.

Atât Polonia, cât şi Bulgaria plănuiau să înceteze utilizarea gazului rusesc în acest an şi spun că pot face faţă opririi. Cu toate acestea, acţiunea Rusiei a stârnit teama că alte ţări UE, inclusiv prima putere economică a Europei dependentă de gaz rusesc, Germania, ar putea fi următoarele victime.
Având în vedere numărul semnificativ al companiilor europene care se confruntă cu termene limită de plată a gazelor la sfârşitul acestei luni, statele UE au o nevoie stringentă de a clarifica dacă firmele pot continua să cumpere combustibil fără a încălca sancţiunile împotriva Rusiei.

Potrivit declaraţiilor Moscovei, cumpărătorii străini de gaze trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, urmând ca mai apoi sumele să fie convertite în ruble pentru săvârşirea plăţilor.

Comisia Europeană a declarat ţărilor că respectarea schemei Rusiei ar putea încălca sancţiunile UE, sugerând totodată statelor că ar putea face plăţi conforme cu sancţiunile dacă declară finalizată plata odată ce aceasta a fost efectuată în euro, înainte de conversia ei în ruble.

După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi altele au cerut săptămâna trecută sfaturi mai clare cu privire la situaţia actuală, Bruxelles-ul a decis elaborarea unor orientări suplimentare.

Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă în legătură cu decretul său, care consideră că obligaţia cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.

În timp ce Bulgaria şi Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a făcut ecou soluţiei Comisiei de a permite companiilor să plătească conform noilor cereri.

Plăţile în ruble pot ajuta la adăpostirea economiei Rusiei de impactul sancţiunilor, în timp ce veniturile din combustibili pot ajuta la finanţarea a ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială.

Ţările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) pentru gaz şi petrol de la începutul razboiului, a constatat organizaţia „Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat”.

Rusia furnizează Uniunii Europene 40% din gazele blocului şi 26% din importurile sale de petrol, o dependenţă din cauza căreia Germania şi alţii au rezistat până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusesc de teama unor daune economice.

Cu toate acestea, potrivit oficialilor, UE intenţionează interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.
Dependenţa de gazul rusesc variază de la o ţară la alta, dar analiştii sunt de părere că o întrerupere totală imediată a gazului rusesc ar arunca ţări ale Uniunii Europene în recesiune, necesitând măsuri de urgenţă violente, cum ar fi închiderea unor fabrici, pentru a face faţă şocului economic.

#gaz #solutii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.