Germanii nu se lasă: Vor să afle cine le-a aruncat în aer conducta Nord Stream 1, care le aducea gaz din Rusia

15 Aug. 2024, 15:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2024, 15:30 // Actual //  bani.md

Autorităţile germane au emis un mandat de arestare cu privire la sabotarea conductelor Nord Stream în urmă cu aproape doi ani, potrivit publicaţiilor germane ARD, Süddeutsche Zeitung şi Die Zeit.

Într-o investigaţie publicată miercuri, publicaţiile au raportat că suspectul este un instructor de scufundări ucrainean, numit doar Volodymyr Z. din motive de confidenţialitate.

Se presupune că acesta a atacat conductele în tandem cu cel puţin alte două persoane, care ar fi, de asemenea, cetăţeni ucraineni.

Se crede că suspectul a locuit ultima dată în Polonia, însă autorităţile poloneze au declarat că nu au putut acţiona în baza mandatului deoarece acesta a părăsit ţara.

Ce s-a întâmplat cu gazoductele Nord Stream?

Conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, care nu sunt încă operaţionale, erau conducte importante în Marea Baltică pentru gazul rusesc care ajungea în Europa, în special în Germania. Utilizarea acestora a fost întotdeauna controversată din cauza rolului lor de a face UE dependentă de energia rusească şi a devenit şi mai controversată după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.

La 26 septembrie 2022, au fost detectate mai multe explozii de-a lungul conductelor, care au dus la scurgeri de gaze.

Germania, Danemarca şi Suedia au deschis anchete cu privire la acest incident, însă anchetele daneze şi suedeze au fost închise fără a identifica un suspect.

Exploziile au atras atenţia presei mondiale, alimentând speculaţiile cu privire la cine ar putea fi responsabil. Rusia şi Occidentul s-au acuzat reciproc că ar fi în spatele exploziilor. S-a suspectat imediat implicarea ucrainenilor, însă preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a negat ferm rolul statului.

Ce a descoperit ancheta germană?

Potrivit autorităţilor germane, Volodymyr Z. şi alte două persoane s-au apropiat de şoferul iahtului Andromeda, sub pavilion german, care a acostat în nordul insulei Rügen.

ARD a relatat că Volodymyr Z. l-a îndrumat pe şofer spre locaţia conductei, iar doi dintre cei trei suspecţi au îmbrăcat echipamentul de scufundare şi au intrat sub apă.

Şoferul l-ar fi identificat pe Z. dintr-o serie de fotografii care i-au fost arătate de poliţie. Potrivit raportului, în septembrie 2022, o dubiţă albă suspectată că ar fi fost folosită pentru a transporta materiale pentru scufundări a fost surprinsă de o cameră de supraveghere a traficului din Rügen cu un pasager care „semăna foarte mult cu Z.”

O instanţă germană a emis un mandat de arestare pe numele lui Volodymyr Z. în iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!