Germanii nu se lasă: Vor să afle cine le-a aruncat în aer conducta Nord Stream 1, care le aducea gaz din Rusia

Autorităţile germane au emis un mandat de arestare cu privire la sabotarea conductelor Nord Stream în urmă cu aproape doi ani, potrivit publicaţiilor germane ARD, Süddeutsche Zeitung şi Die Zeit.

Într-o investigaţie publicată miercuri, publicaţiile au raportat că suspectul este un instructor de scufundări ucrainean, numit doar Volodymyr Z. din motive de confidenţialitate.

Se presupune că acesta a atacat conductele în tandem cu cel puţin alte două persoane, care ar fi, de asemenea, cetăţeni ucraineni.

Se crede că suspectul a locuit ultima dată în Polonia, însă autorităţile poloneze au declarat că nu au putut acţiona în baza mandatului deoarece acesta a părăsit ţara.

Ce s-a întâmplat cu gazoductele Nord Stream?

Conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, care nu sunt încă operaţionale, erau conducte importante în Marea Baltică pentru gazul rusesc care ajungea în Europa, în special în Germania. Utilizarea acestora a fost întotdeauna controversată din cauza rolului lor de a face UE dependentă de energia rusească şi a devenit şi mai controversată după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.

La 26 septembrie 2022, au fost detectate mai multe explozii de-a lungul conductelor, care au dus la scurgeri de gaze.

Germania, Danemarca şi Suedia au deschis anchete cu privire la acest incident, însă anchetele daneze şi suedeze au fost închise fără a identifica un suspect.

Exploziile au atras atenţia presei mondiale, alimentând speculaţiile cu privire la cine ar putea fi responsabil. Rusia şi Occidentul s-au acuzat reciproc că ar fi în spatele exploziilor. S-a suspectat imediat implicarea ucrainenilor, însă preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a negat ferm rolul statului.

Ce a descoperit ancheta germană?

Potrivit autorităţilor germane, Volodymyr Z. şi alte două persoane s-au apropiat de şoferul iahtului Andromeda, sub pavilion german, care a acostat în nordul insulei Rügen.

ARD a relatat că Volodymyr Z. l-a îndrumat pe şofer spre locaţia conductei, iar doi dintre cei trei suspecţi au îmbrăcat echipamentul de scufundare şi au intrat sub apă.

Şoferul l-ar fi identificat pe Z. dintr-o serie de fotografii care i-au fost arătate de poliţie. Potrivit raportului, în septembrie 2022, o dubiţă albă suspectată că ar fi fost folosită pentru a transporta materiale pentru scufundări a fost surprinsă de o cameră de supraveghere a traficului din Rügen cu un pasager care „semăna foarte mult cu Z.”

O instanţă germană a emis un mandat de arestare pe numele lui Volodymyr Z. în iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nord Stream #conductă #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.