Gigantul energetic din Republica Moldova vrea expansiune pe piața din Ungaria, Bulgaria și Grecia

Premier Energy, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Republica Moldova, dar și de gaze naturale din România, care gestionează o reţea de conducte de peste 2.500 de kilometri, cea mai mare a unui operator neafiliat vreunui grup international, vrea să se extindă regional, primii paşi, adică obţinerea licenţelor de furnizare în mai multe pieţe vecine, fiind deja făcuţi.

Dincolo de strategia de dezvoltare pe core-business, o parte din profiturile generate de activitatea de bază se vor duce spre investiţii în proiecte de energie verde.

„Suntem concentraţi să ne extindem activitatea de furnizare de gaze şi în Ungaria, unde suntem licenţiaţi încă din 2022 şi în Bulgaria, respectiv în Grecia în acest an. Ne dorim o expansiune regională controlată în ţările limitrofe, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Grecia, astfel încât să putem capta uşor sinergiile ce se creează odată cu extinderea operaţională“, spune Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy. Compania gestionează o reţea de 2.500 de kilometri de conducte de gaze, în ultimii ani având un ritm de creştere de circa 200 de kilometri pe an.

Premier Energy a avut în 2021 un business de 971 milioane de lei românești şi un profit net de 133 de milioane de lei. Compania este al treilea cel mai mare furnizor de gaze din România, fiind deţinută de fondul de investiţii Emma Capital.

Premier Energy PLC este cel mai mare distribuitor și furnizor de energie electrică în Republica Moldova, co o cotă de piață de circa 70%. În România, holdingul deține societățile Premier Energy S.R.L., Ligatne Gas S.R.L., B.E.R.G. Sistem Gaz S.A. și Premier Energy Trading S.R.L.

#distribuție #Energie #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noua lege privind BNM rescrie arhitectura de putere a băncii centrale. Astfel, conducerea va fi numită după criterii mult mai dure, mandatele se scurtează, iar Președintele țării primește un rol-cheie în aprobarea sau blocarea revocărilor, potrivit unui proeict de lege.

Proiectul prevede schimbări majore la structura Consiliului de supraveghere: acesta va avea cinci membri externi (nesalariți ai BNM), în loc de patru, iar viceguvernatorul nu va mai face parte din Consiliu. De asemenea, sunt introduse proceduri extinse de consultare obligatorie a Consiliului de supraveghere pentru toate candidaturile la funcțiile de conducere – o noutate menită să crească transparența și profesionalismul selecțiilor.

Calificările necesare pentru membrii Consiliului de supraveghere sunt înăsprite: candidații trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în raportare financiară, audit, managementul riscului, securitate cibernetică sau domenii academice conexe, dintre care minimum cinci ani în poziții manageriale.

Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere (care nu fac parte din Comitetul executiv) se reduce de la 7 la 5 ani, pentru a evita suprapunerile între ciclurile instituționale. Membrii Comitetului executiv vor avea mandate de 7 ani.

Pentru prima dată, proiectul introduce proceduri clare și garantate pentru revocarea membrilor conducerii BNM. Orice persoană vizată are dreptul la audiere prealabilă, fiind informată în detaliu cu cinci zile înainte despre motivele revocării. Parlamentul poate propune revocarea, dar decizia finală aparține Președintelui Republicii Moldova, în termen de 30 de zile – ceea ce reprezintă un mecanism de tip „dublu veto”.

Actele de revocare pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, care va examina cauza în maximum trei luni.

Consiliul de supraveghere capătă noi atribuții, printre care adoptarea politicii de gestionare a riscurilor și a politicii de conformitate. De asemenea, acesta va emite avize privind adecvarea candidaților propuși la funcțiile de conducere ale BNM.

Deciziile importante, inclusiv cele privind salarizarea conducerii BNM sau aprobarea devizului de cheltuieli, vor fi adoptate cu majoritate simplă, nu cu o majoritate calificată ca în prezent.

Proiectul introduce și o regulă nouă: o ședință anuală a Consiliului va fi prezidată obligatoriu de un membru extern (care nu este parte din Comitetul executiv), dedicată exclusiv analizei raportului anual de supraveghere.

Proiectul modifică și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Se elimină opțiunea constituirii rezervelor prin „reținere de numerar”, iar penalitatea aplicată băncilor care nu respectă cerințele va fi recalculată la un nivel mai apropiat de practicile UE: dobânda penalizatoare va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight. Această prevedere va intra în vigoare la 16 martie 2025.

Un alt element important al proiectului îl reprezintă modificarea regimului rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Este eliminată opțiunea de a menține rezervele prin numerar în casierii, pentru a alinia legislația la practicile internaționale. În plus, penalitatea pentru neconformarea cu cerințele va fi reconfigurată: dobânda aplicată deficitului de rezerve va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight, o formulă considerată suficient de stimulativă fără a crea distorsiuni pe piața interbancară. Noile reguli privind rezervele obligatorii vor intra în vigoare la 16 martie 2025.

Proiectul este compatibil cu principiile UE privind independența băncilor centrale și că reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei. De asemenea, măsurile sunt agreate cu FMI și nu implică costuri bugetare.

#numire #conducere #BNM