Gigantul energetic Gazprom a obținut un profit de 45 de milioane de euro de pe urma unui zăcământ din Marea Nordului

Gigantul energetic rus Gazprom a câștigat 45 de milioane de euro de pe urma zăcământului său de gaze din Marea Nordului anul trecut, scrie BBC.

Gazprom produce gaze din zăcământul Sillimanite, care se întinde în apele britanice și olandeze, din 2020.

Sir Ed Davey, liderul liberal-democraților, a declarat că este “total inacceptabil” faptul că gazul de pe teritoriul britanic susține “războiul ilegal al lui Putin împotriva Ucrainei”.

Guvernul britanic a declarat că va “intensifica presiunea economică” asupra Rusiei.

Zăcământul Sillimanite, care se află la 200 km de coasta olandeză, este operat în cadrul unui joint venture între firma rusă Gazprom și compania germană Wintershall. Gazul produs din zăcământ este preluat pe uscat în Olanda.

Deși nu se sugerează că acest acord este ilegal, Regatul Unit, SUA și UE au introdus sancțiuni economice dure menite să limiteze capacitatea Rusiei de a profita de pe urma exporturilor de energie, cu scopul de a limita capacitatea acesteia de a-și finanța războiul din Ucraina.

O serie de directori ai Gazprom, inclusiv directorul general Alexei Miller, sunt sancționați de guvernul britanic, deși Gazprom în sine nu este sancționat. Compania furnizează în continuare gaze către Europa continentală prin conducte, deși volumele sunt mult reduse de la începutul războiului.

Datele arată că Gazprom International UK, o filială a gigantului energetic rus, a obținut un profit înainte de impozitare de 45 de milioane de euro în 2022 și a plătit un dividend de 41 de milioane de euro către Gazprom International Projects BV, proprietarul imediat al companiei din Olanda. Un dividend suplimentar de 1,7 milioane de euro a fost plătit în luna iunie a acestui an.

Proprietarul final al companiei este PJSC Gazprom, cu sediul la Moscova.

Gazprom este deținută majoritar de statul rus și este cel mai mare contribuabil al țării, contribuind cu 80 de miliarde de dolari la guvernul rus, potrivit agenției de presă de stat TASS. De asemenea, și-a recrutat și finanțat propriile miliții care au luptat pe linia frontului în Ucraina.

Sir Ed, fost ministru al Energiei, a declarat că este “total inacceptabil ca gazul extras de pe teritoriul britanic să alimenteze cuferele războiului ilegal al lui Putin împotriva Ucrainei”.

Grupul de campanie Global Witness a numit acest lucru “o acuzație la adresa abordării Regatului Unit față de petrolul și gazele rusești”.

“În timp ce guvernul critică războiul, este absurd să permită filialei unei întreprinderi de stat rusești care are propria miliție care luptă în Ucraina să îmbogățească regimul lui Putin din Marea Nordului”, a adăugat aceasta.

Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că “va continua să lucreze alături de partenerii noștri pentru a interzice accesul Rusiei la oricare dintre bunurile sau tehnologiile noastre pe care le-ar putea folosi în mașina sa de război, limitând capacitatea Rusiei de a lupta într-un război al secolului XXI”.

“Putin și susținătorii săi trebuie să plătească – și vor plăti prețul pentru invazia lor ilegală din Ucraina”, a adăugat el.

“Vom continua să intensificăm presiunea economică și vom acționa dur asupra tuturor formelor emergente de eludare până când Ucraina va învinge și pacea va fi asigurată”.

Factura fiscală totală a companiei a fost de 29 de milioane de euro, împărțită între guvernele britanic și olandez. Aceasta include 4 milioane de euro în cadrul impozitului excepțional britanic impus companiilor energetice după ce prețurile au crescut brusc în urma războiului din Ucraina și 5 milioane de euro în cadrul echivalentului olandez.

Toate veniturile Gazprom International UK provin din vânzări în afara Regatului Unit, se arată în conturi. Compania a pus capăt acordului de vânzare de gaze către Wintershall în luna septembrie a acestui an și l-a înlocuit cu un acord de vânzare de gaze către compania comercială Gunvor, cu sediul în Elveția.

Afacerea de furnizare de energie a Gazprom din Marea Britanie, care avea mii de clienți comerciali, a fost naționalizată de guvernul german anul trecut, când compania mamă era aproape de faliment. Aceasta a fost redenumită SEFE Energy.

Wintershall și Gazprom nu au răspuns la solicitările de comentarii ale BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gazprom #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții