Grabă mare la scosul gazului din Marea Neagră şi transportul în Austria: conducta de 500 mil. euro, 40% gata într-un an

Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră (Tuzla) – Podişor (Giurgiu), cea care va prelua de fapt gazul care va fi extras începând cu anul 2027 din perimetrul Neptun Deep, este gata în proporţie de 40%, arată raportul semestrial al Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural.

Progresul este semnificativ având în vedere că ordinul de începere a lucrărilor pentru gazoductul

Tuzla-Podişor a fost semnat în urmă cu un an. Astfel, realizarea infrastructurii de transport care va prelua gazul din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră şi îl va duce până în Austria pare o prioritate naţională pentru România. Nu acelaşi entuziasm este vizibil în a crea oportunităţi locale pentru a consuma aici gazul care va fi extras din Marea Neagră sau de a mişca alte proiecte energetice majore. Proiectul Neptun Deep este deţinut în proporţii egale de OMV Petrom (Austria) şi Romgaz (statul român), calitatea de operator fiind deţinută de OMV Petrom.

„Contractul de execuţie a lucrărilor în valoare de aprox. 500 milioane euro a fost încheiat cu KALYON INSAAT SANAYI VE TICARET ANONIM SIRKETI din Turcia. Stadiul progresului lucrărilor de execuţie la data de 30.06.2024 este de aproximativ 40%”, se arată în raportul pentru primul semestru din 2024 publicat recent de Transgaz. Proiectul gazoductului Tuzlañ Podişor constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA, asigurându-se astfel posibilitatea transportului gazelor naturale, cu punct final Austria, prin interconectările existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #austria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.