Greşeala strategică a lui Putin. Ce ştie numărul doi din NATO despre situația de la Moscova

Pierderi de vieți omenești

Secretarul general adjunct al NATO spune că această mobilizare necesită timp, dar va spori efectivele militare ale Rusiei în Ucraina. Acest lucru va duce la o escaladare a războiului și la pierderi de ambele părți.

„Într-adevăr, toate aceste evoluții vor aduce o înrăutățire a situației din Ucraina, pentru că o escaladare a conflictului va însemna, din păcate, mai multă suferință, mai multe pierderi de vieți. Președintele Putin poate pune capăt acestui război prin retragerea forțelor sale, prin oprirea invadării unei alte țări“, a mai spus Mircea Geoană.

Monitorizare permanentă

Având în vedere noile amenințări nucleare ale lui Vladimir Putin care a spus că Rusia se va apăra prin orice mijloace, NATO a decis să își sporească prezența pe flancul estic al alianței.

„Retorica nucleară la care recurge președintele Putin este periculoasă și nesăbuită. Știe foarte bine că un război nuclear nu trebuie purtat niciodată, nu poate fi câștigat și va avea consecințe fără precedent pentru Rusia. În consecință, NATO și-a sporit considerabil prezența, în special în partea de est a Alianței.

Comunicăm cât se poate de clar că monitorizăm îndeaproape ce face Rusia. Până acum nu am văzut nicio schimbare în postura sau pregătirea nucleară, dar monitorizăm acest lucru îndeaproape și rămânem vigilenți“, a mai spus Mircea Geoană.

Vot trucat

El spune și că referendumurile ce vor fi organizate în provinciile separatiste nu au nicio legitimitate. „Atât discursul, cât și mobilizarea parțială a forțelor armate ale Rusiei demonstrează greșeala strategică a președintelui Putin. În aceeași logică – de a încerca să traseze o linie roșie, de a reveni de pe o poziție de forță în conflict – vor avea loc și referendumurile false de pe teritoriul Ucrainei încă ocupat de forțele ruse.

După cum spunea și Secretarul general Jens Stoltenberg ieri, la New York, asemenea voturi false, referendumuri trucate, nu au însă nicio legitimitate și, prin urmare, nu schimbă natura conflictului“, mai explică Mircea Geoană.

Piața criptomonedelor intră într-o nouă etapă de maturitate, iar anul 2026 se conturează drept un moment-cheie al reglementării și al integrării reale cu finanțele tradiționale, susține Ignacio Aguirre Franco, directorul de marketing al platformei Bitget. Potrivit acestuia, nu mai este vorba doar despre un fenomen speculativ, ci despre o schimbare structurală a sistemului financiar global.

Datele internaționale arată o creștere accelerată a adopției activelor digitale, numărul total al deținătorilor de criptomonede ajungând la aproximativ 600 de milioane la nivel mondial. Conform raportului Digital 2026 Global Overview, circa 10% dintre cei 6 miliarde de utilizatori de internet dețin în prezent o formă de criptomonedă, în creștere cu 12,5% față de începutul anului 2025.

În paralel, activitatea de retail pe piața cripto a înregistrat un salt semnificativ. Tranzacțiile de retail au crescut cu 125% între ianuarie și septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit raportului TRM Labs 2025 Crypto Adoption and Stablecoin Usage. Această evoluție confirmă trecerea criptomonedelor „din zona de nișă în centrul economiei digitale de zi cu zi”.

Structura investitorilor arată un interes major din partea generațiilor tinere. Aproximativ 25% dintre deținătorii de criptomonede au între 25 și 34 de ani, 20% au între 16 și 24 de ani, iar 22% se încadrează în intervalul 35–44 de ani. Potrivit lui Ignacio Aguirre Franco, această distribuție reflectă deschiderea generațiilor Millennials și Gen Z către alternative financiare descentralizate, în contextul unei neîncrederi crescute față de sistemele bancare tradiționale.

Adopția criptomonedelor diferă semnificativ de la o regiune la alta. America de Nord s-a consolidat drept un centru instituțional global, cu o creștere anuală de 49% și 26% din activitatea globală de tranzacționare, impulsionată de lansarea ETF-urilor spot pe Bitcoin. În această regiune, Bitcoin este privit tot mai mult ca activ de rezervă pe termen lung, inclusiv pentru trezoreriile corporative.

În schimb, Asia-Pacific conduce la capitolul ritm de creștere, cu un avans anual de 69%, adopția fiind determinată de utilizări practice precum platformele DeFi, gaming-ul blockchain și transferurile internaționale de bani. America Latină urmează o traiectorie similară, cu o creștere de 63%, susținută în special de utilizarea stablecoin-urilor ancorate la dolar, care au devenit instrumente-cheie de protejare a economiilor în economii afectate de inflație.

Europa menține o poziție solidă, cu o creștere anuală de 42%, Germania remarcându-se ca hub regional pentru companiile cripto. Implementarea cadrului de reglementare MiCA, finalizată în decembrie 2025, a contribuit la creșterea încrederii, deși investitorii de retail europeni rămân precauți, concentrați în principal pe Bitcoin și Ethereum.

Privind spre viitor, 2026 este descris ca anul infrastructurii cripto. Potrivit estimărilor Statista, rata globală de adopție ar putea ajunge la 12,24% din populație până la finalul anului, marcând intrarea criptomonedelor în faza de „majoritate timpurie”. Deținerile corporative de Bitcoin au crescut cu 84% într-un singur an, depășind 1,08 milioane BTC până la sfârșitul lui 2025.

Tot mai multe instituții financiare tradiționale își fac loc pe piața activelor digitale. Bănci globale lansează produse legate de ETF-uri pe Bitcoin, iar în Europa este pregătită lansarea unui stablecoin euro reglementat, susținut de un consorțiu bancar.