Moldova dispare! Pierdem un oraș pe an, iar nimeni nu oprește exodul

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă privind depopularea accelerată a Republicii Moldova, avertizând că țara se confruntă nu doar cu o criză demografică, ci cu o amenințare reală la adresa economiei și securității naționale.

Potrivit analizei sale, în anul 2024, Moldova a pierdut 42.000 de locuitori – echivalentul a 115 persoane în fiecare zi. Dacă tendința continuă, în mai puțin de 10 ani vom pierde echivalentul populației municipiului Chișinău.

În anul trecut, 33.000 de persoane au părăsit definitiv țara. Chiar dacă există migranți care revin sau se stabilesc în Moldova, balanța migrațională rămâne profund negativă.

„În ultimii 5 ani, peste 208.000 de persoane au emigrat – echivalentul orașelor Bălți, Cahul, Ungheni, Soroca și Orhei împreună”, subliniază Ioniță.

Cei mai afectați sunt tinerii cu vârsta între 20 și 29 de ani, exact segmentul care ar trebui să susțină economia. În 2024, 2,7% din această categorie a emigrat, rata fiind una dintre cele mai ridicate din Europa.

Sporul natural a fost negativ în 2024, cu o diferență de -9.000 de persoane între decese și nașteri.

„Din 1999, Moldova a pierdut prin dezechilibru natural peste 112.000 de oameni. Populația efectivă din țară a scăzut de la 3,37 milioane în anul 2000 la 2,38 milioane în 2024. Aproape 1 milion de oameni au dispărut. Unul din trei cetățeni”, avertizează economistul.

„Aceste cifre nu sunt doar statistici. Sunt povești de viață. Sunt părinți care-și cresc copiii prin Skype. Sunt sate în care clopotele mai bat doar la înmormântări. Este o națiune care dispare în tăcere, cu fiecare avion care decolează spre Vest”, spune Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.