Moldova dispare! Pierdem un oraș pe an, iar nimeni nu oprește exodul

12 Iun. 2025, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iun. 2025, 14:55 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă privind depopularea accelerată a Republicii Moldova, avertizând că țara se confruntă nu doar cu o criză demografică, ci cu o amenințare reală la adresa economiei și securității naționale.

Potrivit analizei sale, în anul 2024, Moldova a pierdut 42.000 de locuitori – echivalentul a 115 persoane în fiecare zi. Dacă tendința continuă, în mai puțin de 10 ani vom pierde echivalentul populației municipiului Chișinău.

În anul trecut, 33.000 de persoane au părăsit definitiv țara. Chiar dacă există migranți care revin sau se stabilesc în Moldova, balanța migrațională rămâne profund negativă.

„În ultimii 5 ani, peste 208.000 de persoane au emigrat – echivalentul orașelor Bălți, Cahul, Ungheni, Soroca și Orhei împreună”, subliniază Ioniță.

Cei mai afectați sunt tinerii cu vârsta între 20 și 29 de ani, exact segmentul care ar trebui să susțină economia. În 2024, 2,7% din această categorie a emigrat, rata fiind una dintre cele mai ridicate din Europa.

Sporul natural a fost negativ în 2024, cu o diferență de -9.000 de persoane între decese și nașteri.

„Din 1999, Moldova a pierdut prin dezechilibru natural peste 112.000 de oameni. Populația efectivă din țară a scăzut de la 3,37 milioane în anul 2000 la 2,38 milioane în 2024. Aproape 1 milion de oameni au dispărut. Unul din trei cetățeni”, avertizează economistul.

„Aceste cifre nu sunt doar statistici. Sunt povești de viață. Sunt părinți care-și cresc copiii prin Skype. Sunt sate în care clopotele mai bat doar la înmormântări. Este o națiune care dispare în tăcere, cu fiecare avion care decolează spre Vest”, spune Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.