Grupul Trans-Oil, controlat de milionarul Vaja Jhashi cumpără un terminal din Portul Constanța

Grupul Trans-Oil din Republica Moldova, deținut de milionarul Vaja Jhashi, cunoscut drept un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, a anunțat achiziția terminalului Frial din Portul Constanța, România. Potrivit unui comunicat oficial, acordul de cumpărare a acțiunilor a fost semnat vineri, 25 octombrie 2024, și marchează un pas important în strategia grupului de extindere la Marea Neagră.

Terminalul Frial dispune de o capacitate de transbordare de 1,5 milioane de tone de cereale și 500 de mii de tone de ulei vegetal, fapt ce va amplifica semnificativ capacitățile operaționale ale grupului. Achiziția va permite Trans-Oil să optimizeze lanțul logistic și să extindă distribuția produselor pe multiple continente. Finalizarea tranzacției este preconizată până la sfârșitul anului 2024, condiționată de aprobarea Consiliului Concurenței din România.

„Achiziția Terminalului Frial este un pas înainte în strategia noastră de a ne dezvolta în cadrul Portului Constanța și susține abilitatea noastră de a livra mărfuri de calitate superioară clienților noștri din întreaga lume. Suntem încrezători că această nouă achiziție ne va permite și în viitor să îndeplinim cererile în creștere ale clienților noștri și ne susține obiectivele de dezvoltare în anii următori”, a punctat CEO Trans-Oil, Vaja Jhashi.

În plus, Grupul Trans-Oil intenționează să extindă capacitățile de stocare ale terminalului, un proiect finanțat printr-un grant oferit de Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor. Această investiție evidențiază angajamentul grupului de a dezvolta infrastructura logistică a regiunii și de a spori capacitatea sa operațională.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #constanta #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.