Guvernul a numit noii secreatari de stat ai Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a convocat ieri, 15 martie 2021, ședința Cabinetului de miniștri, în cadrul căreia au fost numiți secretarii de stat ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Curtea Constituțională ne-a permis să numim în funcții vacante secreatari de stat, lucru care trebuie să îl facem neîntârziat pentru că avem de gestionat o criză, în special în ceea ce ține de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și Ministerul Justiției urmează a fi suplinit cu profesioniști din sistem. Sublinez că functiile vacante vor fi suplinite cu oameni din sistem care nu au nimic cu politicul și expertiza cărora va permite să gestionăm eficient crizele cu care ne confruntăm”, a menționat premierul interimar în debutul ședinței.

Prin urmare, Cabinetul a aprobat numirea în funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, din data de 16 martie, a lui Igor Curov, care este medic de profesie, actualmente deținând funcția de Șef-adjunct al Spitalului de Urgență, iar pe parcursul ultimilor 15 ani a activat în mai multe funcții de conducere în cadrul IMSP Institutul de Medicină Urgentă. Al doilea secretar de stat al MSMPS a fost numit Denis Cernelea, care din luna mai a anului 2020 exercită funcția de director al Centrului de triere COVID-19 din Chișinău. Și cel de-al treilea secretar de stat numit este Vasile Cușca, angajat al MSMPS din anul 1999 cu o vastă experiență în domeniul protecției sociale.

„Felicit noii colegi, le urez succese în activitatea extrem de dificilă de stăvilire a acestui val de pandemie care ne acoperă țara”, a precizat Aureliu Ciocoi, adăugând că secretarii de stat numiți astăzi vor activa doar pe durata exercitării mandatului Guvernului interimar.

De asemenea, Cabinetul a aprobat numirea noilor secretari de stat ai Ministerului Justiției: Alexandru Pleșca, actualul vicedirector al Inspectoratului național de probațiune și Tatiana Tverdun, angajată a Ministerului Justiției din anul 2003 până în prezent. Totodată, astăzi Guvernul a numit în funcția de director al Centrului Național al Cinematografiei pe Valentina Iusuphodjaev, după ce a promovat concursul pentru această poziție, organizat de MECC. Mandatul acesteia va dura 4 ani.

#Aureliu Ciocoi #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.