Guvernul în alertă: Criza energetică poate declanșa valuri de scumpiri și instabilitate

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, la întâlnirea cu principalele companii și asociații de business din Republica Moldova, a declarat că principala provocare pentru țară continuă să fie costul ridicat al energiei electrice, în special în orele de vârf, când importurile de avarie pot atinge prețuri aproape duble.

„Am îndemnat companiile să-și adapteze producerea pentru a reduce consumul în orele de vârf. La rândul său, Guvernul va prezenta săptămâna viitoare un program de compensații, menit să sprijine competitivitatea companiilor moldovenești și să reducă presiunile inflaționiste,” a afirmat Recean.

Premierul a subliniat că soluția pe termen lung constă în eficientizarea consumului energetic, investiții continue în infrastructura de transport a energiei electrice și dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile.

„Împreună vom reuși să trecem peste această criză. Ne vom consolida independența energetică și nu vom mai permite Kremlinului să ne șantajeze,” a adăugat Recean, accentuând importanța eforturilor comune pentru a reduce dependența de sursele externe și a spori securitatea energetică a țării.

Măsurile propuse urmează să fie detaliate în cadrul programului guvernamental ce va fi anunțat săptămâna viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Energie #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.