Amânare importantă pentru legea privind tranzacțiile în numerar. Ce schimbări aduce pentru piața imobiliară

Azi dimineață, în cadrul Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a fost aprobat un amendament important care amână intrarea în vigoare a Legii nr. 34 privind decontările în numerar. Astfel, legea nu va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025, așa cum era prevăzut inițial, ci va fi aplicabilă abia din 1 aprilie 2025.

Potrivit declarației lui Radu Marian, această amânare oferă mai mult timp pentru îmbunătățirea procedurilor de transfer electronic și bancar în cazul tranzacțiilor imobiliare între persoane fizice. Legea are ca scop limitarea tranzacțiilor în numerar între două persoane fizice, impunând un plafon de 100 de salarii medii pe economie pentru tranzacțiile de imobile (aproximativ 1,6 milioane de lei sau 80.000 de euro în 2025) și 50 de salarii medii pe economie pentru tranzacțiile de automobile. Orice tranzacție care depășește aceste sume va trebui să fie realizată prin mijloace electronice.

Radu Marian a subliniat că, în această toamnă, a fost creat un grup de lucru care să optimizeze procesul de transfer electronic pentru tranzacțiile imobiliare. Acesta a precizat că au fost înregistrate progrese semnificative în simplificarea procedurii de prezentare a documentelor justificative necesare pentru depunerea numerarului la instituțiile financiare, dar că mai sunt de rezolvat anumite probleme legate de diferențele de curs valutar în tranzacțiile cu euro.

„Este important să înțelegem că reducerea numerarului în economie aduce costuri mai mici, mai multă transparență și un risc redus de fraudă sau spălare de bani. Aceasta este o practică deja implementată în multe țări europene și dezvoltate”, a declarat Radu Marian, subliniind că, de exemplu, Uniunea Europeană a stabilit recent o limită de 10.000 de euro pentru tranzacțiile în numerar, iar Ucraina a introdus de mult o limită similară de 24.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aminare #imobil #tranzactii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.