Guvernul promite pensii mai mari, dar fără bani! Creșterea de 10% depinde de resursele bugetare

Guvernul a examinat proiectul de lege privind indexarea pensiilor de la 1 aprilie 2025, înaintat de un grup de deputați în Parlament, și a anunțat că susține inițiativa, însă propune anumite modificări și condiționează aplicarea acesteia de identificarea resurselor financiare necesare, potrivit avizului care urmează să fie apribat în ședința de mâine a Guvernului.

Conform proiectului, pensiile urmează să fie indexate cu 10%, însă doar pentru partea care nu depășește salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru 2025 la 16.100 de lei. Această măsură are scopul de a spori gradul de protecție socială a persoanelor vârstnice și de a asigura un trai decent pentru pensionari.

Executivul recomandă ca proiectul de lege să includă o prevedere conform căreia Guvernul va modifica actele sale normative în termen de 10 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Un aspect criticat de Guvern este lipsa surselor bugetare aprobate pentru implementarea acestei indexări. În consecință, executivul condiționează aplicarea proiectului de identificarea resurselor financiare necesare, ceea ce ar presupune modificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în curs.

Pentru a clarifica impactul financiar, Guvernul solicită completarea notei de fundamentare cu informații detaliate privind costurile necesare pentru implementarea măsurii, iar calculele estimative au fost anexate proiectului de lege.

Astfel, viitorul proiectului de lege depinde de identificarea resurselor financiare necesare, iar aplicarea indexării rămâne sub semnul întrebării până la găsirea unei soluții bugetare viabile.

Astfel, pentru cei 650 de mii de pensionari cheltuielile pentru indexare pentru 9 luni sunt estimate la 1,9 miliarde de lei, iar mijloacele suplimentare necesare indexării sunt de 765,4 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pensionari #indexare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.