Îndatorare fără precedent! Datoria internă a Moldovei atinge un nou maxim istoric

Datoria publică internă a Republicii Moldova a crescut la 45,3 miliarde de lei până la sfârșitul lunii februarie 2025, atingând un nivel record, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

În primele două luni ale anului, datoria internă a crescut cu 1,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 3%. Creșterea a fost determinată de emisiunea suplimentară de 1,3 miliarde de lei în titluri de stat pe piața primară.

La finalul lunii februarie 2025, valoarea totală a titlurilor de stat emise pe piața primară a ajuns la 31,6 miliarde de lei, reprezentând 69,7% din datoria publică internă.

În același timp, datoria aferentă obligațiunilor emise sub garanții de stat, legate de frauda bancară cunoscută drept „furtul miliardului”, a fost de 11,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 25,2% din datoria publică internă.

Dobânda medie pentru titlurile de stat vândute la licitații în perioada ianuarie-februarie 2025 a fost de 7,42% pe an, cu 2,46 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.