Guvernul rambursează mai mult decât împrumută, dar datoria tot crește

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,861 miliarde dolari SUA la 31 ianuarie 2026, în creștere față de începutul anului, potrivit informației operative lunare publicate de Ministerul Finanțelor privind executarea bugetului de stat la capitolul datoriei externe.

Exprimată în lei, datoria externă se ridică la 81,9 miliarde lei, comparativ cu 80,78 miliarde lei la 1 ianuarie 2026. În dolari, majorarea în prima lună a anului este de aproximativ 51,27 milioane USD, echivalentul unei creșteri de circa 1,07%.

În ianuarie 2026, intrările de surse externe de finanțare au constituit 4,5 milioane USD (75,84 milioane lei), în timp ce rambursările datoriei externe au însumat 13,08 milioane USD (222,07 milioane lei).

Astfel, finanțarea externă netă a avut o valoare negativă de –8,57 milioane USD (–146,22 milioane lei), ceea ce indică faptul că statul a rambursat mai mult decât a atras în prima lună a anului.

Totodată, fluctuația cursului dolarului SUA față de alte valute a avut un impact semnificativ asupra soldului datoriei. În ianuarie, variația cursului a contribuit cu 59,84 milioane USD la majorarea datoriei externe.

Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe au constituit 5,34 milioane USD (90,85 milioane lei) în perioada de raportare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi