Henry Kissinger trage un semnal de alarmă. Germania a făcut o greșeală uriașă

Renumitul politolog american Henry Kissinger trage un semnal de alarmă pentru autoritățile de la Berlin în urma ultimelor evenimente din Germania. Autorul celebrului tratat „Diplomația” a avertizat că Germania a primit prea mulți imigranți, subliniind riscurile asociate cu această decizie, scrie POLITICO.

Kissinger a adus în discuție numărul mare de simpatizanți care au salutat atacurile grupării Hamas din Israel pe străzile din Berlin, considerând acest fenomen ca un semn al problemelor legate de integrarea imigranților. Fostul secretar de stat american, ajuns la vârsta de 100 de ani, a argumentat că Germania a greșit atunci când a permis accesul unui număr mare de imigranți ai căror contexte culturale, religioase și conceptuale diferă semnificativ față de populația majoritară.

„Faptul că atacul grupării Hamas asupra Israelului este sărbătorit pe unele străzi din Berlin arată că Germania a primit pe teritoriul său prea mulți străini”, a declarat Kissinger, adăugând că aceasta ar putea crea un „grup de presiune” în interiorul țării.

În cadrul unui interviu cu directorul executiv al Axel Springer, Mathias Döpfner, Kissinger a subliniat că este dureros să vadă arabi sărbătorind la Berlin atacurile asupra Israelului. Acest lucru reprezintă o experiență personală pentru Kissinger, născut în capitala Germaniei și emigrat în 1938 după preluarea puterii de către NSDAP (Partidul Muncitoresc Național-Socialist German).

Politologul a avertizat că conflictul din Orientul Mijlociu este în pericol să se intensifice și să aducă și alte țări arabe sub presiunea opiniei publice. El a subliniat că gruparea Hamas își propune să mobilizeze statele arabe împotriva Israelului și să submineze negocierile de pace.

În privința răspunsului Israelului la atacurile recente, Kissinger a speculat că armata israeliană ar putea acționa împotriva Iranului dacă se descoperă implicarea acestuia în atacuri. Fostul diplomat a comparat cele două conflicte recente, cel din Ucraina și cel din Israel, văzându-le ca pe un „atac fundamental asupra sistemului internațional”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politolog #kissinger #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.

#galon #motorina #SUA