Ieftinire fără precedent a creditului! BNM reduce rata de bază cu 4% până la 6% anual

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat, în ședința din 20 iunie 2023, o nouă decizie de politică monetară. Aceasta stabilește că rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este la nivelul de 6,00 la sută anual, cu 4% mai puțin față de ultima decizie a băncii centrale. Totodată, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight ating nivelul de 8,00 la sută, și, respectiv, de 4,00 la sută anual.

Decizia mai prevede că norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă se menține la nivelul de 34,0 la sută din baza de calcul. De asemenea, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 45,0 la sută din baza de calcul.

Această hotărâre continuă șirul de măsuri stimulative adoptate de BNM în ultima perioadă, cu scopul de a crea condițiile monetare necesare pentru a readuce inflația în proximitatea țintei de 5,0 la sută cu o posibilă deviere de ± 1,5 puncte procentuale.

Decizia vine să susțină echilibrarea economiei naționale prin crearea condițiilor monetare ce vor înviora creditarea, iar cea din urmă va contribui la impulsionarea cererii agregate.

Astfel, informațiile macroeconomice noi disponibile după finalizarea rundei precedente de prognoză confirmă validitatea prognozei BNM despre evoluția inflației.

De asemenea, BNM informează că riscurile și incertitudinile se mențin. Astfel, situația tensionată din regiune, volatilitatea prețurilor la resursele energetice pe plan regional, modalitatea de ajustare a tarifelor la serviciile comunale (gaz natural, energie termică și energie electrică) mențin incertitudinea privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. Relevantă rămâne și incertitudinea cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor.

BNM va monitoriza în continuare cu precauție situația macroeconomică internă și cea externă, riscurile și incertitudinile asupra evoluției inflației pe termen scurt și mediu, astfel încât să ia decizii oportune de politică monetară îndreptate spre asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rata de bază #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.