Moneda europeană se clatină: euro scade la minimul ultimilor doi ani

Euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, pe fondul speculaţiilor că Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pentru a sprijini economia zonei euro, scrie Bloomberg.

Moneda unică europeană a pierdut peste 1%, ajungând la 1,0335 dolari, cel mai jos nivel înregistrat din noiembrie 2022. Aceasta a urmat publicării unor date care arată o contracţie economică mai severă decât se aştepta în cele mai mari două economii ale Uniunii Europene. Probabilitatea ca BCE să reducă ratele dobânzilor cu jumătate de punct procentual luna viitoare a crescut la peste 50%, faţă de aproximativ 15% cu doar o zi înainte.

În ultimele trei luni, euro s-a numărat printre cele mai slabe valute din cadrul Grupului celor 10, pe măsură ce perspectivele economice din Europa s-au deteriorat. Pe lângă slăbiciunea economică, comercianţii iau în calcul riscul unor posibile tarife vamale dure impuse de Donald Trump, ceea ce amplifică speculaţiile că euro ar putea scădea până la paritate cu dolarul.

„Euro se confruntă cu o presiune imensă”, a declarat Kristoffer Kjaer Lomholt, şeful cercetării pe pieţele valutare la Danske Bank. „Rapoartele PMI provoacă îngrijorări majore legate de perspectivele ciclice ale economiei zonei euro şi, implicit, de deciziile BCE privind relaxarea monetară”, a adăugat acesta.

Datele recente evidenţiază dificultăţile cu care se confruntă oficialii BCE, care trebuie să decidă luna viitoare dacă e necesar să accelereze măsurile de relaxare monetară, în contextul unei economii tot mai fragile. În contrast, economia SUA pare mai robustă, fiind sprijinită de promisiunile lui Trump de reducere a impozitelor, care au determinat pieţele să prognozeze o creştere economică mai puternică în anii următori.

„Aceste rezultate PMI confirmă diferenţele majore dintre perspectivele de creştere ale SUA şi ale Europei, diferenţe care au fost evidente atât înainte, cât şi după alegeri”, a explicat Jordan Rochester, şeful strategiei macroeconomice la Mizuho International.

Obligaţiunile germane pe doi ani au înregistrat creşteri semnificative, randamentul acestora scăzând cu 13 puncte de bază, ajungând la 1,98%, cel mai scăzut nivel din 2022. În acelaşi timp, traderii estimează că reducerile ratelor dobânzilor ar putea totaliza aproximativ 150 de puncte de bază până anul viitor.

Piaţa opţiunilor sugerează că euro îşi va continua pierderile până la sfârşitul anului. În prezent, protejarea împotriva scăderii monedei comune implică cea mai mare primă din ultimele cinci luni.

Un alt factor care afectează euro este scăderea indicatorilor de activitate economică din zona euro. Indicele compozit PMI al S&P Global a coborât la 48,1 în noiembrie, de la 50 în luna precedentă, indicând o revenire în zona de contracţie economică. Această scădere neaşteptată, mai ales în sectorul serviciilor, marchează prima contracţie din ianuarie şi subliniază gravitatea situaţiei economice a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nivel #euro #scadere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina