Igor Dodon, după consultările la Președinție: A vorbi despre scenarii politice ar fi inuman. Discutăm diferite scenarii

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova rămâne și în continuare pe poziția înaintării Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru. Declarația a fost făcută de președintele PSRM, Igor Dodon, după consultările cu șeful statului, deja după anunțul Marianei Durleșteanu că nu-și mai dorește desemnarea la funcția de prim-ministru. Prins pe picior greșit, Igor Dodon a spus că discută cu Mariana Durleșteanu „diferite scenarii, inclusiv politice”, iar asta chiar dacă, la începutul intervenției sale a menționat că „șa această etapă, să vorbim despre scenarii politice în condiții de pandemie, ar fi inuman și incorect”.

Ieșit după consultările președintelui Maia Sandu cu „grupurile și fracțiunile parlamentare”, Igor Dodon nefiind parte a fracțiunii PSRM în condițiile în care nu are mandatul de deputat, acesta a menționat că „în sfârșit, a început un dialog între principalii lideri politici din Republica Moldova, care de fapt, trebuiau să inițieze acest dialog mai devreme”. „Mă bucur că astăzi a avut loc această întrevedere pentru a încerca să găsim soluții din crizele politice, constituționale, epidemiologice din Republica Moldova”, a opinat Dodon.

Astfel, acesta a spus că, din punctul său de vedere, „la această etapă, să vorbim despre scenarii politice în condiții de pandemie, când zeci de oameni pleacă din viață zilnic din cauza COVID-ului, ar fi inuman, incorect și sunt ferm convins că cetățenii așteaptă de la noi în primul rând să prioritizăm agenda noastră a celor care conduc statul, fie din instituția prezidențială, fie că sunt în Parlament”.

„Noi am înaintat o candidatură la funcția de prim-ministru și rămân pe poziția că numirea unui guvern cu funcții depline ar putea să facem față pandemiei mai eficient. Candidatura are susținerea în continuare. Dacă vor fi alte candidaturi propuse de partidele parlamentare sau de către instituția prezidențială, noi suntem gata să le examinăm. Scenarii politice, alegeri parlamentare anticipate, ar fi un compromis așa cum și l-ar dori și instituția prezidențială și Partidul Socialiștilor. Evident că nu așa cum și le dorea cineva în luna aprilie sau mai. Aceste scenarii nu sunt valabile. Mai târziu, în toamnă, putem să discutăm, dar doar după ce suntem siguri că facem față crizei pandemice”, a mai spus președintele PSRM, precizând că ar vedea posibilitatea de a intra în campania electorală doar după vaccinarea a 300-400 mii de cetățeni, scrie realitatea.md.

„Tot ceea ce ține de scenariile politice, alegeri anticipate, da, noi suntem consecvenți, dar după ce suntem siguri că cei care strănută sunt sănătoși, sunt vaccinați și nu prezintă un pericol pentru cei din jur”, a mai spus Dodon după ce a strănutat cineva din preajmă.

Cât ține de anunțul făcut de Mariana Durleșteanu privind retragerea sa, Igor Dodon a spus că discută cu aceasta „diferite scenarii, inclusiv politice”, dar fără nu a dorit să deschidă parantezele. „De aceea, încă o dată vă spun, în Parlament există majoritate parlamentară și posibilitatea de a susține un candidat la funcția de prim-ministru”, a conchis fostul șef al statului.

#Mariana Durlesteanu #alegeri #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.