IMAS prezintă: Rezultate sondaje versus Rezultatele înregistrate la vot. Alegeri parlamentare, 11 iulie 2021

Alegerile parlamentare s-au desfășurat în data de 11 iulie 2021 și, conform Comisiei Electorale Centrale, la vot s-au prezentat 1.477.574 cetățeni, dintre care 1.265.429 pe teritoriul Republicii Moldova (88.94% din total votanți), iar 212.145 din diasporă (11.06% din total votanți). Toate sondajele au fost efectuate doar pe teritoriul Republicii Moldova; de aceea, pentru o evaluare corectă a capacității de estimare a comportamentului la vot, comparația trebuie efectuată între ratingurile oferite de sondaje și rezultatul înregistrat de fiecare partid pe teritoriul Republicii Moldova.

În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele de la alegerile Parlamentare din 11 iulie pe teritoriul Republicii Moldova, în Diasporă, precum și rezultatele totale cumulate. După cum se poate ușor observa, rezultatele sunt foarte diferite, iar impactul diasporei asupra scorului final a fost unul semnificativ. De aceea, orice comparație a datelor de sondaj cu rezultatele totale este incorectă și are doar scopul de a manipula.

Tabel 1. Rezultate alegeri înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în Diasporă, precum și rezultatele totale cumulate.

Pentru a facilita acest proces de comparație, intențiile de vot au fost calculate din totalul celor care au menționat că au o opțiune de vot în fiecare sondaj, acceptând astfel ipoteza unei distribuiri proporționale a “indecișilor”. Au fost selectate sondajele realizate în perioada (pre) electorală; dacă doriți, aici puteți consulta lista tuturor sondajelor publicate pe parcursul anului 2021. Vă rugăm să parcurgeți cu atenție și notele menționate după tabelul de mai jos. Rezultatele sondajelor sunt prezentate în ordine cronologică, de la cel mai apropiat sondaj de data alegerilor până la cel mai depărtat de data la care au avut alegerile.

Tabel 2. Rezultate intenții de vot plus indeciși versus rezultate înregistrate la alegerile Parlamentare din 11 iulie 2021, pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru fiecare sondaj în parte sunt prezentate și diferențele față de rezultatul final înregistrat de acel partid.

* Sondajul nu a avut caracter public și este prezentat în acest material prin amabilitatea beneficiarului acestui sondaj.

Câteva concluzii pe marginea tabelului de mai sus:

Organizațiile care au publicat cel mai des sondaje în perioada (pre) electorală au înregistrat și abaterile cele mai mari față de rezultatul înregistrat la alegeri (IPP & Whatch Dog & CBS-AXA – 3 sondaje plus sondajul “After Poll” din ziua alegerilor; Asociația Sociologilor și Demografilor – 3 sondaje).
Sondajele care au oferit sistematic cele mai mari estimări pentru PAS au fost cele realizate în formula IPP & Whatch Dog & CBS-AXA. Inclusiv sondajul realizat în ziua votului, sondaj care teoretic trebuia să fie cel mai precis sondaj pentru că a fost realizat pe 11 iulie și a avut cel mai mare volum de eșantion, acest sondaj a oferit PAS un scor cu 8.6% mai mare decât rezultatul înregistrat de acest partid pe teritoriul Republicii Moldova.
Sondajele care au oferit sistematic cele mai mari estimări pentru BECS au fost cele realizate de Asociația Sociologilor și Demografilor; acestea au oferit cu 4.8% până la 5.8% mai mult acestui bloc electoral prin comparație cu rezultatul obținut la alegeri.

Sunt două evenimente mai speciale care noi considerăm că au avut un impact asupra prezenței la vot și asupra rezultatului înregistrat la alegeri.

Primul dintre ele a avut loc în dimineața zilei de 11 iulie când dl. Vasile Cantarji, sociolog CBS-AXA, a postat un grafic privind prezența la vot (vezi imaginea de mai jos). În acest grafic sunt prezentate cifrele de prezență la vot la ora 9:00 pentru fiecare raion în parte. În dreptul Transnistriei, în loc să fie păstrată aceeași referință privind calculul prezenței la vot, sociologul respectiv a calculat cifra de prezență pentru Transnistria ca fiind număr de votanți raportat la cei care au votat în Transnistria la alegerile prezidențiale din 2020.

S-a creat astfel impresia că în Transnistria se votează masiv și că este necesară o ripostă din partea alegătorilor de pe malul drept. În realitate, până la acea oră, în Transnistria votaseră circa 12.500 persoane, ceea ce reprezenta o rată de prezență de circa 4.8% (din totalul celor 258.287 câți figurează în Transnistria). Așadar, o rată de prezență chiar mai scăzută decât media la nivel național. Graficul a avut foarte multe reacții și distribuiri în rețelele de socializare (reprezentanți mass media, reprezentanți societatea civilă, simpatizanți și membri marcanți ai PAS) care au utilizat această informație pentru a mobiliza și instiga alegătorii. Noi considerăm acest lucru un eveniment absolut regretabil cauzat de o manipulare defectuoasă a datelor, eveniment care aduce prejudicii întregii industrii de cercetare prin amestecul în procesul de alegeri.

Grafic 1. Prezența la vot la ora 9:00 conform dlui. sociolog Vasile Cantarji (sursa: Facebook).

Al doilea eveniment important a fost apelul doamnei Președinte Maia Sandu (11 iulie, în jurul orei 19). Prezența la vot era destul de scăzută, iar doamna Președinte a făcut un apel prin intermediul contului de Facebook la conștientizarea importanței acestor alegeri și a necesității ca lumea să iasă la vot. Noi considerăm că implicarea doamnei Președinte a avut impact, iar mobilizarea pe ultimul interval de vot (ora 19:00-21:00) a fost atipică în raport cu alte alegeri desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova. Pe acest interval orar au votat pe 11 iulie încă 136 mii cetățeni (ceea ce reprezintă circa 10.7% din totalul celor care au votat în Moldova), iar asta a constituit o cifră de circa 2,5 ori mai mare decât cei care au votat la alegerile prezidențiale 2020 în același interval orar (atunci au votat circa 55 mii alegători, ceea ce ar reprezenta circa 4.3% din totalul celor care au votat în Moldova). Mai multe detalii în acest sens găsiți pe blogul analistului Veaceslav Ioniță.

Având în vedere cunoștințele dobândite pe parcursul derulărilor de studii de tip exit-poll în privința comportamentului la vot (în prima parte a zilei la vot se prezintă mai mulți alegători care votează cu partidele de stânga, în timp ce în a doua parte a zilei de vot sunt semnificativ mai activi votanții partidelor de dreapta), noi considerăm că fără acest eveniment important, rezultatele obținute de PAS ar fi fost mai mici (cu cel puțin 2%-3%), iar compararea cu estimările făcute de sondaje ar fi arătat abateri și mai ridicate.

Am dori să atragem atenția și asupra așa-ziselor sondaje interne difuzate de diverse surse mass media, sondaje care s-au dovedit a fi doar încercări grosolane de manipulare a opiniei publice (îndeosebi cele care au arătat un rezultat de peste 7% pentru AUR, în timp ce acest partid a înregistrat un rezultat de 0,49%).

Un alt fenomen intens încurajat și promovat pe rețelele de socializare a fost pseudo-sondajul online derulat pe platforma www.votum.md. De la bun început, menirea acestui sondaj a fost să arate un scor redus pentru BECS și să susțină ideea că Congresul Civic va prelua votanții dezamăgiți. Sondajul respectiv a înregistrat abateri de zeci de procente față de rezultatele finale.

Nu au existat nici un fel de precizări metodologice sau avertizări legate de acest așa-zis sondaj; el a exclus din start non-utilizatorii de Internet (cel puțin 40% din populația Republicii Moldova) și nu a prezentat nici o măsură de control a participării/înregistrării răspunsurilor sau vreo măsură care să arate structura socio-demografică a celor care au acordat vreun răspuns.

A încercat prin numărul mare de participanți afișat să inducă în eroare opinia publică, reprezentativitatea fiind un subiect evitat de cei care au promovat acest instrument de manipulare.

Grafic 2. Rezultatele pseudo-sondajului online desfășurat pe platforma votum.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.