Imigranții cubanezi se alătură armatei ruse pentru a lupta în Ucraina în schimbul cetățeniei

29 Mai 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Mai 2023, 08:37 // Actual //  bani.md

Imigranții cubanezi din Rusia se alătură armatei ruse pentru a lupta în Ucraina în schimbul cetățeniei. Mai mulți cubanezi au semnat contracte pe un an și au fost trimiși, miercuri, 24 mai, în zona de război, a informat publicația locală rusă Riazan Gazette.

Cei care au semnat contracte pentru a lupta vor primi o plată unică de la guvernul federal al Rusiei echivalentă cu 2.433 de dolari și alți 2.500 de dolari din regiunea Riazan, împreună cu un salariu lunar de 2.545 de dolari, potrivit The New York Post.

Potrivit unui raport recent, armata rusă a oferit potențialilor recruți un salariu mai mare de multe ori mai mult decât salariul mediu lunar rusesc de 63.060 de ruble (810 de dolari), pentru a-și consolida randurile armetei ruse din Ucraina, epuizate
La începutul acestei luni, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că străinii care s-au înrolat în armata rusă pentru a lupta în război vor avea dreptul să obțină cetățenia rusă împreună cu familiile lor.

Mii de cubanezi s-au stabilit în Rusia în ultimii ani, deoarece este una dintre puținele țări care nu necesită vize pentru cetățenii cubanezi, potrivit publicației cubaneze Directorio Cubano.

Autoritățile ruse încearcă să recruteze și muncitori migranți din Asia Centrală pentru a lupta în Ucraina pentru a evita o altă mobilizare obligatorie.

Recrutarea a 300.000 de rezerviști în septembrie a stârnit proteste și a făcut ca mii de bărbați apți de luptă să fugă din țară.
Deși Rusia nu a confirmat numărul pierderilor din Ucraina, SUA au estimat recent că 100.000 de luptători ruși au fost uciși sau răniți în conflict numai din decembrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.