ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Căldura care se pierde în urma activității fabricilor ar putea ajunge în caloriferele locuințelor racordate la încălzirea centralizată. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a propus un regulament care stabilește cum vor putea furnizorii să cumpere căldură de la producători independenți. Condiția principală este ca aceste achiziții să nu mărească tariful plătit de consumatori.

Proiectul, aflat în consultări publice, se referă și la căldura produsă din surse regenerabile, precum biomasa, biogazul sau energia solară, dar și din arderea deșeurilor în instalații autorizate. Sunt vizate inclusiv instalațiile care produc simultan electricitate și căldură, folosind eficient combustibilul.

Ideea este ca sistemele de termoficare să poată folosi mai multe surse locale de energie, inclusiv căldura care există deja, dar care acum este eliminată în aer sau în apă. O întreprindere care dispune de o astfel de resursă ar putea să o vândă pentru încălzirea clădirilor, dacă îndeplinește condițiile tehnice și economice prevăzute de regulament.

Pentru oamenii racordați la încălzirea centralizată, proiectul stabilește o garanție: furnizorul nu va putea cumpăra căldură dacă această decizie ar duce la facturi mai mari sau ar pune în pericol alimentarea.

„Achiziția nu conduce la creșterea tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor și nu afectează siguranța și continuitatea alimentării cu energie termică”, se arată în proiect.

La compararea ofertelor vor fi luate în calcul și cheltuielile necesare pentru aducerea căldurii în rețea. Prioritate va avea oferta cu prețul cel mai mic. Dacă prețurile sunt egale, prima va fi cumpărată căldura recuperată de la întreprinderile industriale.

Producătorul independent va suporta integral costurile de conectare și cheltuielile suplimentare pe care le presupune preluarea căldurii sale în sistem, inclusiv cele pentru măsurare și adaptarea instalațiilor.

Pentru ca investitorii să știe unde pot dezvolta asemenea proiecte, întreprinderile termoenergetice vor publica anual, până la 25 martie, o hartă sau o listă a zonelor în care pot fi conectate noi surse. Cererile pentru avizul de racordare vor trebui examinate în cel mult 15 zile, iar refuzurile vor trebui explicate. Cei care consideră că au fost refuzați nejustificat se vor putea adresa ANRE sau instanței.

În cazul căldurii obținute din arderea deșeurilor, vor fi acceptate doar instalațiile autorizate, care respectă normele de mediu. Noile reguli nu vor înlocui verificările privind poluarea.

#producători independenți #căldură din deșeuri #ANRE