Kosovo pe un butoi de pulbere. Anunţul guvernului de la Pristina

01 Aug. 2022, 08:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2022, 08:24 // Actual //  bani.md

Guvernul din Kosovo a amânat punerea în aplicare a unei decizii care i-ar fi obligat pe sârbii din nordul ţării să solicite plăcuţe de înmatriculare auto emise de instituţiile de la Pristina, din cauza tensiunilor dintre poliţie şi comunităţile locale care au pus blocaje rutiere.

Duminică seara, protestatarii au parcat camioane pline cu pietriş şi alte utilaje grele pe drumurile care duc la cele două puncte de trecere a frontierei, Jarinje şi Bernjak, într-un teritoriu în care sârbii sunt majoritari. Poliţia din Kosovo a declarat că a fost nevoită să închidă punctele de trecere a frontierei.

„Situaţia generală de securitate în municipalităţile din nordul Kosovo este tensionată”, a declarat într-un comunicat misiunea KFOR, condusă de NATO în Kosovo.

La 14 ani după ce Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul ţării folosesc plăcuţe de înmatriculare şi documente emise de autorităţile sârbe, refuzând să recunoască instituţiile din capitala Pristina, relatează Reuters.

Guvernul premierului Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziţie de 60 de zile pentru a obţine plăcuţe de înmatriculare, la un an după ce a renunţat la încercarea de a le impune din cauza unor proteste similare.

De asemenea, guvernul a decis că, începând cu 1 august, toţi cetăţenii din Serbia care vizitează Kosovo vor trebui să obţină un document suplimentar la graniţă care să le acorde permisiunea de a intra.

O regulă similară este aplicată de autorităţile de la Belgrad kosovarilor care vizitează Serbia.

Însă, în urma tensiunilor de duminică seara şi a consultărilor cu ambasadorii UE şi SUA, guvernul a declarat că îşi va amâna planul cu o lună şi că va începe punerea în aplicare la 1 septembrie.

Mai devreme duminică, poliţia a declarat că s-au tras focuri de armă „în direcţia unităţilor de poliţie, dar din fericire nimeni nu a fost rănit”.

Sirenele de raid aerian au fost auzite timp de mai bine de trei ore în micul oraş Mitrovica de Nord, locuit în principal de sârbi.

În urmă cu un an, după ce sârbii din localitate au blocat aceleaşi drumuri din cauza unor plăcuţe de înmatriculare, guvernul din Kosovo a desfăşurat forţe speciale de poliţie, iar Belgradul a pilotat avioane de vânătoare în apropierea graniţei.

Tensiunile dintre cele două ţări rămân ridicate, iar pacea fragilă din Kosovo este menţinută de o misiune NATO care are 3 770 de soldaţi pe teren.

https://twitter.com/Troubleless_/status/1553788458140835841?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1553788458140835841%7Ctwgr%5Ec4767251759ff81cad1bae8cd8f4e8ded073a4d9%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Frus.postimees.ee%2F7575290%2Fsmi-na-serbsko-kosovskoy-granice-nachalis-vooruzhennye-stolknoveniya-soobshchaetsya-o-pervyh-ranenyh

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!