Imperiul energetic controlat de un miliardar ceh face 103 milioane de euro profit, accelerând investițiile în Moldova

Premier Energy a încheiat anul 2025 cu rezultate financiare în creștere semnificativă, susținute de extinderea producției din surse regenerabile, majorarea volumelor de energie furnizată și investițiile realizate în Republica Moldova și România.

Veniturile normalizate au ajuns la 1,673 miliarde de euro, în creștere cu 33% față de 2024, iar EBITDA normalizată s-a ridicat la 134 de milioane de euro, tot cu 33% peste nivelul anului precedent. Conform standardelor IFRS, veniturile au urcat la 1,715 miliarde de euro, în creștere cu 41%, iar EBITDA ajustată a fost de 177 de milioane de euro, de peste trei ori mai mare decât în 2024.

Profitul net s-a ridicat la 103 milioane de euro, comparativ cu 24 de milioane de euro în anul anterior, ceea ce reprezintă o majorare de 327%. Profitul net normalizat ilustrativ a ajuns la 66 de milioane de euro, în creștere cu 57%.

Producția de energie electrică din surse regenerabile și flexibile deținute de grup a ajuns la 421 GWh în 2025, aproape dublu față de anul precedent. Veniturile normalizate ale segmentului de producție au fost de 68 de milioane de euro, în creștere cu 98%, iar EBITDA a urcat la 35 de milioane de euro, cu 54% mai mult decât în 2024. Evoluția a fost susținută de contribuția integrală a activelor eoliene achiziționate în 2024, de noile parcuri solare dezvoltate în România și Republica Moldova și de centrala de cogenerare pentru echilibrare.

Segmentul de distribuție a generat venituri normalizate de 128 de milioane de euro, în creștere cu 6%, iar EBITDA normalizată a fost de 47 de milioane de euro, cu 3% peste nivelul anului anterior, pe fondul extinderii rețelelor și al creșterii volumelor distribuite.

Pe segmentul de furnizare, volumele de energie electrică livrate au crescut cu 10%, până la 7,4 TWh, iar cele de gaze naturale au totalizat 7,9 TWh, în scădere cu 11%. Veniturile normalizate din furnizare au ajuns la 1,477 miliarde de euro, în creștere cu 34%, iar EBITDA normalizată a fost de 55 de milioane de euro, cu 50% peste nivelul din 2024.

În 2025, grupul a investit 42 de milioane de euro în proiecte regenerabile. La finalul anului avea în dezvoltare aproape 350 MW de capacități regenerabile și 469 MWh de stocare în baterii. Dintre acestea, 137 MW de parcuri solare și 47 MWh de stocare au fost construite în 2025 și se află în faza de testare. Compania urmează să înceapă și construcția unui proiect de stocare în baterii de 400 MWh.

La 31 decembrie 2025, datoria netă a grupului era de 186 de milioane de euro. După ajustarea pentru capitalul de lucru, compania a înregistrat un surplus de numerar net ajustat de aproximativ 45 de milioane de euro. Investițiile realizate în 2025 sunt așteptate să înceapă să genereze venituri începând cu 2026.

Premier Energy este controlată de miliardarul ceh Jiri Smejc și este al treilea mare distribuitor de gaze din România şi cel mai mare furnizor şi distribuitor de electricitate din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#miliardar ceh #investiții în moldova #Premier Energy #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză