Imperiul energetic controlat de un miliardar ceh face 103 milioane de euro profit, accelerând investițiile în Moldova

Premier Energy a încheiat anul 2025 cu rezultate financiare în creștere semnificativă, susținute de extinderea producției din surse regenerabile, majorarea volumelor de energie furnizată și investițiile realizate în Republica Moldova și România.

Veniturile normalizate au ajuns la 1,673 miliarde de euro, în creștere cu 33% față de 2024, iar EBITDA normalizată s-a ridicat la 134 de milioane de euro, tot cu 33% peste nivelul anului precedent. Conform standardelor IFRS, veniturile au urcat la 1,715 miliarde de euro, în creștere cu 41%, iar EBITDA ajustată a fost de 177 de milioane de euro, de peste trei ori mai mare decât în 2024.

Profitul net s-a ridicat la 103 milioane de euro, comparativ cu 24 de milioane de euro în anul anterior, ceea ce reprezintă o majorare de 327%. Profitul net normalizat ilustrativ a ajuns la 66 de milioane de euro, în creștere cu 57%.

Producția de energie electrică din surse regenerabile și flexibile deținute de grup a ajuns la 421 GWh în 2025, aproape dublu față de anul precedent. Veniturile normalizate ale segmentului de producție au fost de 68 de milioane de euro, în creștere cu 98%, iar EBITDA a urcat la 35 de milioane de euro, cu 54% mai mult decât în 2024. Evoluția a fost susținută de contribuția integrală a activelor eoliene achiziționate în 2024, de noile parcuri solare dezvoltate în România și Republica Moldova și de centrala de cogenerare pentru echilibrare.

Segmentul de distribuție a generat venituri normalizate de 128 de milioane de euro, în creștere cu 6%, iar EBITDA normalizată a fost de 47 de milioane de euro, cu 3% peste nivelul anului anterior, pe fondul extinderii rețelelor și al creșterii volumelor distribuite.

Pe segmentul de furnizare, volumele de energie electrică livrate au crescut cu 10%, până la 7,4 TWh, iar cele de gaze naturale au totalizat 7,9 TWh, în scădere cu 11%. Veniturile normalizate din furnizare au ajuns la 1,477 miliarde de euro, în creștere cu 34%, iar EBITDA normalizată a fost de 55 de milioane de euro, cu 50% peste nivelul din 2024.

În 2025, grupul a investit 42 de milioane de euro în proiecte regenerabile. La finalul anului avea în dezvoltare aproape 350 MW de capacități regenerabile și 469 MWh de stocare în baterii. Dintre acestea, 137 MW de parcuri solare și 47 MWh de stocare au fost construite în 2025 și se află în faza de testare. Compania urmează să înceapă și construcția unui proiect de stocare în baterii de 400 MWh.

La 31 decembrie 2025, datoria netă a grupului era de 186 de milioane de euro. După ajustarea pentru capitalul de lucru, compania a înregistrat un surplus de numerar net ajustat de aproximativ 45 de milioane de euro. Investițiile realizate în 2025 sunt așteptate să înceapă să genereze venituri începând cu 2026.

Premier Energy este controlată de miliardarul ceh Jiri Smejc și este al treilea mare distribuitor de gaze din România şi cel mai mare furnizor şi distribuitor de electricitate din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#miliardar ceh #investiții în moldova #Premier Energy #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.