Imperiul Moldovagaz. Salarii grase, conexiunile politice și șefii milionari de la ANRE care gestionează criza gazelor

Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, care a refuzat să vorbească public despre salariul său oficial, a ridicat, în 2021, un salariu lunar de circa 150 de mii de lei, mai puțin decât a încasat în 2020. Ceban este ajutat în activitatea sa de o armată de consilieri. Printre ei se numără soțul președintei interimare a Partidului Democrat Monica Babuc, dar și un fost deputat transfug, Victor Mîndru actual consilier municipal, potrivit investigației Ziarului de Gardă.

În ultimele luni, Moldovagaz și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) au fost instituțiile care, ținând cont de criza gazelor naturale, au fost în prim-planul vieții politice și sociale din R. Moldova. Moldovagaz a propus, iar ANRE a acceptat, fără rezerve, în două rânduri, majorarea pentru consumatori a tarifului la gazele naturale. Tot ANRE este instituția care stabilește, zilnic, prețul plafon la combustibili, dar și cel pentru energia electrică.

Și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică s-au dat, anul trecut, salarii grase. De exemplu, Ștefan Creangă, cel care a ocupat fotoliul de director al Agenției până la finalul lunii noiembrie, a încasat, în 2021, un milion de lei din salariul de funcție, echivalentul a circa 92 de mii de lei lunar. Creangă și-a cumpărat în 2021, înainte de a-și da demisia, un Range Rover, pentru care a plătit 2,5 milioane de lei, echivalentul a circa 125 de mii de euro, dar și un Ford Mustang de colecție, fabricat în 1968, pentru care susține că a scos din conturi 20 de mii de USD (360 de mii de lei). Ceilalți directori ai ANRE, Veaceslav Unitlă numită în anul 2019 ridică un salariu de 84 mii de lei lunar. Are două apartamente și controlează câteva companii. Octavian Calmîc ridică lunar 78 mii de lei, Eugen Carpov – 74 mii de lei și Violina Șpac cu 70 mii de lei lunar.

Actuala componență a ANRE a fost numită la 7 februarie 2019, la ultima ședință a Legislativului de atunci, cu voturile deputaților Partidului Democrat și ale transfugilor din Partidul Liberal, după ce fosta conducere a ANRE și-a dat demisia in corpore, în condiții neclare, în decembrie 2018.

Atunci, Ștefan Creangă, Eugen Carpov și Octavian Calmîc au fost numiți în funcția de directori ai Agenției, iar lui Veaceslav Untilă i-a revenit fotoliul de director general. Deputații din opoziție afirmau atunci că concursul pentru desemnarea directorilor Agenției a fost mimat și că aceștia au fost promovați în funcții pe criterii politice. Un an mai târziu, în funcția de director al ANRE, cu voturile deputaților socialiști și democrați, a fost avansată și Violina Șpac, pe atunci șefa departamentului juridic și protecția consumatorilor în cadrul ANRE.

Ceban a ajuns șef la Moldovagaz pentru că e bun prieten cu Dodon

În octombrie 2020, într-o analiză semnată de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), actualii parteneri din Parlament ai PSRM, se arăta că Vadim Ceban a ajuns în funcția de președinte al Moldovagaz pentru că ar fi „un foarte bun prieten al lui Dodon”, cei doi activând anterior împreună la Ministerul Economiei. Totodată, în acea analiză se preciza că președintele Moldovagaz are șase consilieri, toți primind salarii lunare de circa 30 de mii de lei, în timp ce alte patru persoane au rolul de asistenți sau consultanți ai acestuia.

Membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz

Vitalie Țurcanu, unul dintre cei trei vicepreședinți ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz, numit în funcție în aprilie 2020, anterior a fost secretar al Consiliului economic pe lângă Președintele R. Moldova Igor Dodon și un apropiat al PSRM.

Ilie Tutunaru, un alt membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, a preluat fotoliul după ce a demisionat din funcția de director al „Chișinău-Gaz”, unde i-a făcut loc lui Oleg Teterea, fost deputat socialist și unul dintre cei mai apropiați prieteni de familie ai fostului președinte Igor Dodon.

Ilie Tutunaru fusese director al „Chișinău-Gaz” timp de câteva luni, între anii 2019 și 2020. Anterior, el a lucrat la Moldovagaz, fiind șeful Secției Economie. Al treilea membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz din partea R. Moldova este Alexandru Șevciuc, șeful direcției economico-financiare a Moldovagaz.

Din partea Gazprom, în Consiliul de Administrație al Moldovagaz fac parte cinci persoane: Mihail Iuriev, Nicolai Vasiliev, Denis Emelianov, Elena Tkaciuk și Anton Bubeonov. Toți cinci ocupă funcții în organele de conducere ale Gazprom.

Cei nouă 9 membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz au fost numiți în aprilie 2020, pe un termen de trei ani, la propunerea principalilor acționari, cu excepția lui Vadim Ceban, care a fost instalat în funcție în septembrie 2019. Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri, doar doi dintre ei fiind propuși de R. Moldova: Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor și actualul consilier economic al președintei Sandu și Constantin Borosan, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltări Regionale.

#Ceban #Moldovagaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI