Imperiul Moldovagaz. Salarii grase, conexiunile politice și șefii milionari de la ANRE care gestionează criza gazelor

Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, care a refuzat să vorbească public despre salariul său oficial, a ridicat, în 2021, un salariu lunar de circa 150 de mii de lei, mai puțin decât a încasat în 2020. Ceban este ajutat în activitatea sa de o armată de consilieri. Printre ei se numără soțul președintei interimare a Partidului Democrat Monica Babuc, dar și un fost deputat transfug, Victor Mîndru actual consilier municipal, potrivit investigației Ziarului de Gardă.

În ultimele luni, Moldovagaz și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) au fost instituțiile care, ținând cont de criza gazelor naturale, au fost în prim-planul vieții politice și sociale din R. Moldova. Moldovagaz a propus, iar ANRE a acceptat, fără rezerve, în două rânduri, majorarea pentru consumatori a tarifului la gazele naturale. Tot ANRE este instituția care stabilește, zilnic, prețul plafon la combustibili, dar și cel pentru energia electrică.

Și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică s-au dat, anul trecut, salarii grase. De exemplu, Ștefan Creangă, cel care a ocupat fotoliul de director al Agenției până la finalul lunii noiembrie, a încasat, în 2021, un milion de lei din salariul de funcție, echivalentul a circa 92 de mii de lei lunar. Creangă și-a cumpărat în 2021, înainte de a-și da demisia, un Range Rover, pentru care a plătit 2,5 milioane de lei, echivalentul a circa 125 de mii de euro, dar și un Ford Mustang de colecție, fabricat în 1968, pentru care susține că a scos din conturi 20 de mii de USD (360 de mii de lei). Ceilalți directori ai ANRE, Veaceslav Unitlă numită în anul 2019 ridică un salariu de 84 mii de lei lunar. Are două apartamente și controlează câteva companii. Octavian Calmîc ridică lunar 78 mii de lei, Eugen Carpov – 74 mii de lei și Violina Șpac cu 70 mii de lei lunar.

Actuala componență a ANRE a fost numită la 7 februarie 2019, la ultima ședință a Legislativului de atunci, cu voturile deputaților Partidului Democrat și ale transfugilor din Partidul Liberal, după ce fosta conducere a ANRE și-a dat demisia in corpore, în condiții neclare, în decembrie 2018.

Atunci, Ștefan Creangă, Eugen Carpov și Octavian Calmîc au fost numiți în funcția de directori ai Agenției, iar lui Veaceslav Untilă i-a revenit fotoliul de director general. Deputații din opoziție afirmau atunci că concursul pentru desemnarea directorilor Agenției a fost mimat și că aceștia au fost promovați în funcții pe criterii politice. Un an mai târziu, în funcția de director al ANRE, cu voturile deputaților socialiști și democrați, a fost avansată și Violina Șpac, pe atunci șefa departamentului juridic și protecția consumatorilor în cadrul ANRE.

Ceban a ajuns șef la Moldovagaz pentru că e bun prieten cu Dodon

În octombrie 2020, într-o analiză semnată de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), actualii parteneri din Parlament ai PSRM, se arăta că Vadim Ceban a ajuns în funcția de președinte al Moldovagaz pentru că ar fi „un foarte bun prieten al lui Dodon”, cei doi activând anterior împreună la Ministerul Economiei. Totodată, în acea analiză se preciza că președintele Moldovagaz are șase consilieri, toți primind salarii lunare de circa 30 de mii de lei, în timp ce alte patru persoane au rolul de asistenți sau consultanți ai acestuia.

Membrii Consiliului de Administrație de la Moldovagaz

Vitalie Țurcanu, unul dintre cei trei vicepreședinți ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz, numit în funcție în aprilie 2020, anterior a fost secretar al Consiliului economic pe lângă Președintele R. Moldova Igor Dodon și un apropiat al PSRM.

Ilie Tutunaru, un alt membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, a preluat fotoliul după ce a demisionat din funcția de director al „Chișinău-Gaz”, unde i-a făcut loc lui Oleg Teterea, fost deputat socialist și unul dintre cei mai apropiați prieteni de familie ai fostului președinte Igor Dodon.

Ilie Tutunaru fusese director al „Chișinău-Gaz” timp de câteva luni, între anii 2019 și 2020. Anterior, el a lucrat la Moldovagaz, fiind șeful Secției Economie. Al treilea membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz din partea R. Moldova este Alexandru Șevciuc, șeful direcției economico-financiare a Moldovagaz.

Din partea Gazprom, în Consiliul de Administrație al Moldovagaz fac parte cinci persoane: Mihail Iuriev, Nicolai Vasiliev, Denis Emelianov, Elena Tkaciuk și Anton Bubeonov. Toți cinci ocupă funcții în organele de conducere ale Gazprom.

Cei nouă 9 membri ai Consiliului de Administrație al Moldovagaz au fost numiți în aprilie 2020, pe un termen de trei ani, la propunerea principalilor acționari, cu excepția lui Vadim Ceban, care a fost instalat în funcție în septembrie 2019. Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri, doar doi dintre ei fiind propuși de R. Moldova: Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor și actualul consilier economic al președintei Sandu și Constantin Borosan, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltări Regionale.

#Ceban #Moldovagaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un șir de interdicții ale Legii antifumat, aprobată recent în Parlament în prima lectură, continuă să provoace discuții aprinse în spațiul public. Pe lângă lista noilor prevederi de extindere a spațiilor și locurilor interzise pentru fumat, de etichetare a produselor de tutun și majorarea amenzilor, proiectul propune interzicerea unor noi produse de nicotină, care, potrivit experților, nu tocmai justifică realitățile din teren, scrie ziua.md.

Datele Ministerului Sănătății arată că rata fumatului în Republica Moldova nu s-a schimbat în ultimii ani. Aceasta pe fundalul înăspririi Legii privind controlul tutunului. Experții consideră că policitclele anti-fumat din Moldova sunt bazate doar pe restricții, în timp ce lipsește partea de educare.

„Lipsesc intervențiile care să abordeze cauzele reale ale consumului, cum ar fi factorii sociali, psihologici și educaționali. În special în rândul tinerilor, prevenția trebuie să se bazeze pe educație și pe promovarea unui stil de viață sănătos. Politicile de sănătate publică trebuie să fie echilibrate: măsurile restrictive sunt necesare, dar trebuie dublate de strategii constructive, bazate pe sprijin, educație și opțiuni de reducere a riscurilor”, susține expertul economic Roman Chirca.

Expertul economic consideră că politicile restrictive au un efect opus, iar cea mai recentă inițiativă de interzicere a pliculețelor cu nicotină, nu va duce decât la creșterea comerțului ilicit.

„Interzicerea pliculețelor cu nicotină într-un context regional în care țări precum România și Ucraina nu impun asemenea restricții va duce la dezvoltarea comerțului ilicit. Aceste produse sunt ușor de introdus în țară — sunt mici, fără miros și ușor de transportat — și vor deveni parte a economiei subterane. Astfel, statul nu doar că va pierde venituri bugetare, dar va și reduce capacitatea de control și reglementare asupra produsului”, menționează Chircă.

Potrivit expertului, în Moldova lipsesc opțiuni reale pentru fumători, cum sunt medicamentele de substituție nicotinică, iar în lipsa alternativelor, oamenii vor continua să fumeze.

„În loc să fie parte a unei strategii integrate de reducere a fumatului, este o abordare pur interdictivă, care ignoră realitatea: oamenii vor continua să caute alternative dacă nu li se oferă opțiuni sigure și reglementate. În lipsa acestor produse, mulți fumători nu vor avea acces la un instrument eficient de renunțare la fumat și vor recurge fie la piața neagră, fie vor continua să fumeze. În esență, măsura poate chiar submina eforturile de combatere a fumatului”, mai avertizează Roman Chirca.

Pliculețe cu nicotină sunt produse ce nu conțin tutun și sunt utilizate pe cale orală astfel încât să livreze nicotină. Potrivit Ministerului Sănătății, scopul interzicerii acestora este protejarea minorilor prin îngrădirea accesului și prevenirea consumului acestor produse.

„Pliculețele cu nicotină sunt concepute exclusiv ca un mijloc de reducere a riscului pentru persoanele care încearcă să renunțe la fumat și nu sunt destinate consumului recreațional. Nu există date credibile care să indice că aceste produse ar fi utilizate pentru plăcere, mai ales în rândul minorilor. Fiind lipsite de miros și arome atractive, ele nu prezintă interes pentru tineri în modul în care o fac țigările electronice sau alte produse alternative. Astfel, argumentul privind atractivitatea pentru minori pare mai degrabă speculativ decât susținut de dovezi”, a adăugat expertul.

Prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, Ministerul Sănătății afirmă că își propune să alinieze legislația națională la cea a Uniunii Europene. Totuși, în prezent, produsul nu este reglementat și nici interzis de directivele europene existente, fiecare stat membru venind cu norme legislative în funcție de situația pe piață. Cele mai multe țări au stabilit o categorie dedicată în legislație pentru pliculețele cu nicotină, eliberând permisiunea de a plasa produsul pe piață după notificarea acestuia. Autoritățile stabilesc vârsta minimă de comercializare și consum a produsului, avertismente de sănătate care urmează să fie aplicate pe ambalajul acestora și conținutul maxim de nicotină.

De asemenea, autoritățile europene au venit cu standarde de calitate și siguranță pentru acest produs care prevăd că la fabricare sunt utilizate doar ingrediente de înaltă puritate, precum și cerințe față de cutie, care să fie rezistentă și sigură pentru a proteja copiii.

#produse din nicotina #comert ilicit