Impozitul pe venit și TVA-ul problematic: Stimulentele fiscale, discutate de economiști la conferința Congresului Civic

27 Ian. 2022, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Ian. 2022, 11:31 // Actual //  MD Bani

Experții economici din Moldova, precum și reprezentanții opoziției parlamentare și extraparlamentare au discutat, în cadrul mesei rotunde organizate de „Congresul Civic”, perspectivele stimulării impozitare a activității antreprenoriale din țară, scrie curentul.md.

Una dintre pârghiile de bază este introducerea cotei zero pentru venitul reinvestit. Această măsură, înscrisă în documentele de program ale „Congresului”, a fost la ultimele alegeri parlamentare promisă și de formațiunea aflată acum la putere, dar așa și neimplementată.

Opiniile experților s-au împărțit în partea ce ține de abordările privind crearea stimulentelor economice, dar nu și în ceea ce ține de necesitatea implementării acestora.

Fostul prim-ministru Ion Chicu consideră că cota zero pentru venitul reinvestit poate fi introdusă sectorial, în acele domenii ale activității economice, pe care statul le consideră de perspectivă. Totuși, introducerea totală a acesteia, ar fi o lovitură puternică pentru bugetul public.

Mai mult decât atât, cota zero pentru venitul reinvestit ar trebui să fie însoțită de măsuri suplimentare din partea statului, care ar ajuta la depășirea riscurilor investiționale: de exemplu, problemele de pe piața muncii și capacitatea scăzută de plată a cetățenilor.

Ion Chicu a amintit, de asemenea, că, în cazul implementării acestei măsuri, va fi nevoie de argumente foarte puternice pentru Fondul Monetar Internațional, care pledează împotriva unor stimulente de acest fel.

Fostul premier al țării a adăugat că, acum 15 ani, când cota zero era implementată în premieră, erau alte condiții. Iată de ce, consideră el, nu neapărat și acum această măsură va avea rezultate pozitive.

De altă părere este Oleg Reidman, unul dintre autorii primei implementări a „cotei zero”, în timpul guvernării PCRM, atunci în funcția de consilier în domeniul economic al președintelui, iar acum deputat din partea Partidului Comuniștilor.

„Desigur, este necesar de a desfășura, din nou, o analiză complexă privind efectele acestei măsuri. Dar asta nu înseamnă că această analiză va duce la faptul că „rata zero” va fi criticată. Din punctul nostru de vedere, anume din cauza anulării cotei zero, în țară au început problemele cu forța de muncă. Anume din această cauză”, a declarat Reidman.

La etapa actuală, în Moldova într-adevăr există problema lipsei forței de muncă, care poate împiedica implementarea cu succes a cotei zero pentru venitul reinvestit, dar asta este o urmare a politici restricționiste care a început în anul 2010. În locul promovării și prelungirii acestei măsuri, cota zero a fost anulată imediat, la inticația FMI, care era împotrivă”, a explicat Oleg Reidman.

Potrivit lui, imperfecțiunea cotei zero atunci consta în faptul că aceasta, de fiecare dată, era inclusă în politica bugetar-fiscală, în loc să fie stabilită pe termen lung: „De fiecare dată, la aprobarea bugetului de stat, cota zero era inclusă în politica bugetar-fiscală. Respectiv, era valabilă doar un an, ceea ce nu oferea mediului de afaceri prea multă încredere în extinderea acestei măsuri”.

Fostul ministru al Economiei Alexandr Muravschi a menționat că, dintotdeauna a fost oponentul cotei zero la impozitul pe venitul reinvestit.

„Impozitele au un șir de funcții, una dintre care este asigurarea solidarității sociale, redistribuirea venitului în sistemul bugetar de la pătura celor bogați și agenții economici spre cei mai săraci. De aceea, impozitul pe venit al agenților economici este una dintre aceste condiții. La fel, precum și scala progresivă a impozitării veniturilor persoanelor fizice, pentru care pledez eu”, a spus Muravschi.

Cu toate acestea, în condițiile actuale, Muravschi este pregătit să renunțe la poziția sa principială:

„Înțeleg că există perioade în care nu poți fi atât de încăpățânat și poți renunța la principialitatea ta. Situația în țară este, într-adevăr, una deloc simplă. Pandemia, același lockdown de acum un an, a afectat grav economia, și nu doar la noi. Având în vedere că Guvernul nu are niciun fel de posibilități de a menține pe linia de plutire (nu să stimuleze, dar pur și simplu să mențină) agenții economici, atunci trebuie căutate alte mecanisme de acest gen. Iată în aceste condiții, o să fiu de acord, un asemenea mecanism poate fi și cota zero pentru venitul reinvestit”, a declarat Muravschi, precizând că măsura trebuie să fie una temporară.

Expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță are o atitudine „foarte atentă” față de cota zero pentru venitul reinvestit.

„Dacă veți atrage atenția la tot bugetul public, atunci veți observa că 85% din venit sunt impozitele și plățile din consumul cetățenilor. Adică, 85 la sută din sarcina impozitară cade pe umerii cetățenilor și doar 15% – pe business. Ceea ce propuneți Dvs., va înclina și mai mult această balanță”, a declarat expertul.

El consideră că pentru stimularea business-ului este mai bine de a „dezvolta ideiile pe dimensiunea TVA”: Atunci când un om de afaceri face investiții, el achită TVA. Consider că aceasta nu este corect. Reiese că, un om de afaceri creditează statul pentru ani înainte, în timp ce el însuși intră în minus. Tot ce e legat de venit, eu unul nu aș atinge, dar aș dezvola ideea în direcția TVA”.

„Atrageți atenția că multe companii părăsesc Moldova anume din acest motiv, din cauza TVA-ului. Lor le e mai confortabil să lucreze în aceeași Românie, în care forma impozitării e mai bună, iar corupție – mai puțină”, a adăugat Ioniță.

El a presupus că și cota zero la impozitul pe venit ar putea fi introdusă temporar, dar trebuie să fim conștienți ce la pierderi bugetare va duce această măsură:

„Nu aș putea spune că despre „cota zero” nu poate fi vorba. Poate. De ce nu! Dacă există o decizie în această privință și vom fi conștienți de faptul că statul va pierde anual aproximativ 2,5-3 mlrd. lei, dar în rezultat vom avea investiții și în locul unui leu pierdut din venit, vom avea trei lei sub forma altor impozite”.

Oleg Reidman a replicat într-un mod conceptual:

„Tehnocrații întotdeauna vorbesc din punctul de vedere a pierderilor bugetare, ale egalității și unor lucruri crestomatice care, din păcate, nu pot fi implementate aici și acum. Chestiunea cotei zero pentru venitul reinvestit nu este doar una tehnică, și nu doar economică și financiară. Este o chestiune polit-economică. Toate analizele situației economice în țările dezvoltate încep de la dinamica cererii efective”.

Amintim că miercuri, „Congresul Civic” a desfășurat o conferință online „Stimulentele economice, competența și voința politică”, la care au participat experți în domeniul economic, precum și reprezentanți ai formațiunilor politice de opoziție parlamentare și extraparlamentare.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.