În 2021, exporturile regiunii transnistrene au crescut cu aproape 50%. Jumătate din volum revin uzinei metalurgice

Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 48% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la aproape 850 de milioane de dolari, anunță administrația de la Tiraspol. Întreprinderile din regiunea separatistă exportă ca agenți economici moldoveni, fiind înregistrate ca agenți economici ai Republicii Moldova. Europa Liberă a explicat că aproximativ 70% din exporturi se fac fie pe piața Republicii Moldova, fie pe cea a Uniunii Europene, piețe reglementate prin Acordul de Liber Schimb cu UE.

În acest an s-au dublat exporturile uzinei metalurgice de la Râbnița. Practic, jumătate din volumul exporturilor regiunii revin acestei uzine – 400 de milioane de dolari, scrie Realitatea.md.

Tiraspolul raportează și creșteri de 7% pentru „exportul” de energie electrică către malul drept al Republicii Moldova – în primele 11 luni, Chişinăul a cumpărat curent electric de la centrala de la Cuciurgan în valoare de 161 de milioane de dolari. Malul drept al Republicii Moldova este raportat la Tiraspol ca principala piață „de export” a regiunii separatiste. Urmează Polonia, Ucraina, România și Rusia.

Regiunea transnistreană a crescut și exporturile de grâu, de produse textile și încălțăminte, precum și ale industriei constructoare de mașini.

La capitolul importuri, cele mai mari volume revin resurselor energetice, în principal gazelor rusești și carburanților, produselor alimentare, dar și produselor farmaceutice, importul cărora a crescut cu 40% în acest an, pe fundalul eforturilor de combatere a pandemiei.

#uzina metalurgica #transnistria #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.