În 2021, exporturile regiunii transnistrene au crescut cu aproape 50%. Jumătate din volum revin uzinei metalurgice

Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 48% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la aproape 850 de milioane de dolari, anunță administrația de la Tiraspol. Întreprinderile din regiunea separatistă exportă ca agenți economici moldoveni, fiind înregistrate ca agenți economici ai Republicii Moldova. Europa Liberă a explicat că aproximativ 70% din exporturi se fac fie pe piața Republicii Moldova, fie pe cea a Uniunii Europene, piețe reglementate prin Acordul de Liber Schimb cu UE.

În acest an s-au dublat exporturile uzinei metalurgice de la Râbnița. Practic, jumătate din volumul exporturilor regiunii revin acestei uzine – 400 de milioane de dolari, scrie Realitatea.md.

Tiraspolul raportează și creșteri de 7% pentru „exportul” de energie electrică către malul drept al Republicii Moldova – în primele 11 luni, Chişinăul a cumpărat curent electric de la centrala de la Cuciurgan în valoare de 161 de milioane de dolari. Malul drept al Republicii Moldova este raportat la Tiraspol ca principala piață „de export” a regiunii separatiste. Urmează Polonia, Ucraina, România și Rusia.

Regiunea transnistreană a crescut și exporturile de grâu, de produse textile și încălțăminte, precum și ale industriei constructoare de mașini.

La capitolul importuri, cele mai mari volume revin resurselor energetice, în principal gazelor rusești și carburanților, produselor alimentare, dar și produselor farmaceutice, importul cărora a crescut cu 40% în acest an, pe fundalul eforturilor de combatere a pandemiei.

#uzina metalurgica #transnistria #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de Parlament în lectura a doua, confirmă un model bugetar dependent de împrumuturi și orientat preponderent spre cheltuieli curente, în timp ce spațiul pentru investiții rămâne limitat.

Potrivit documentului, bugetul este construit cu venituri de aproximativ 79,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele precizate în 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei, ceea ce generează un deficit bugetar de peste 20,9 miliarde de lei miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită aproape integral prin finanțare internă și externă. Din creditele externe – 13 miliarde de lei, iar de pe piața internă peste 7 miliarde de lei.

Un alt element sensibil îl constituie majorările salariale prevăzute pentru funcțiile de rang înalt și instituțiile-cheie ale statului. Bugetul include creșteri ale salariilor pentru Președintele Republicii Moldova, prim-ministru, miniștri, conducători de autorități publice centrale, precum și pentru judecători și procurori. În cazul acestora din urmă, majorările pot ajunge la câteva mii de lei lunar. În același timp, nu toate categoriile de bugetari beneficiază de ajustări similare, ceea ce adâncește discrepanțele salariale din sectorul public. Astfel, președintele țării – +1.400 lei, Prim-ministrul – +2.500 lei, Miniștri și șefi de instituții – majorări similare, iar Judecători și procurori – creșteri între 3.200 și 4.700 lei lunar.

Finanțări sporite sunt prevăzute și pentru instituțiile din domeniul justiției și securității, inclusiv Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Creșterile vizează atât cheltuielile de personal, cât și cele operaționale.

Bugetul mai arată că sistemele de asigurări sociale și de sănătate rămân dependente de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce indică faptul că acestea nu se autosusțin din contribuții și sunt vulnerabile la eventuale ajustări bugetare.