În 2021, exporturile regiunii transnistrene au crescut cu aproape 50%. Jumătate din volum revin uzinei metalurgice

Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 48% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la aproape 850 de milioane de dolari, anunță administrația de la Tiraspol. Întreprinderile din regiunea separatistă exportă ca agenți economici moldoveni, fiind înregistrate ca agenți economici ai Republicii Moldova. Europa Liberă a explicat că aproximativ 70% din exporturi se fac fie pe piața Republicii Moldova, fie pe cea a Uniunii Europene, piețe reglementate prin Acordul de Liber Schimb cu UE.

În acest an s-au dublat exporturile uzinei metalurgice de la Râbnița. Practic, jumătate din volumul exporturilor regiunii revin acestei uzine – 400 de milioane de dolari, scrie Realitatea.md.

Tiraspolul raportează și creșteri de 7% pentru „exportul” de energie electrică către malul drept al Republicii Moldova – în primele 11 luni, Chişinăul a cumpărat curent electric de la centrala de la Cuciurgan în valoare de 161 de milioane de dolari. Malul drept al Republicii Moldova este raportat la Tiraspol ca principala piață „de export” a regiunii separatiste. Urmează Polonia, Ucraina, România și Rusia.

Regiunea transnistreană a crescut și exporturile de grâu, de produse textile și încălțăminte, precum și ale industriei constructoare de mașini.

La capitolul importuri, cele mai mari volume revin resurselor energetice, în principal gazelor rusești și carburanților, produselor alimentare, dar și produselor farmaceutice, importul cărora a crescut cu 40% în acest an, pe fundalul eforturilor de combatere a pandemiei.

#uzina metalurgica #transnistria #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.