În 2021, exporturile regiunii transnistrene au crescut cu aproape 50%. Jumătate din volum revin uzinei metalurgice

Exporturile regiunii transnistrene au crescut cu 48% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la aproape 850 de milioane de dolari, anunță administrația de la Tiraspol. Întreprinderile din regiunea separatistă exportă ca agenți economici moldoveni, fiind înregistrate ca agenți economici ai Republicii Moldova. Europa Liberă a explicat că aproximativ 70% din exporturi se fac fie pe piața Republicii Moldova, fie pe cea a Uniunii Europene, piețe reglementate prin Acordul de Liber Schimb cu UE.

În acest an s-au dublat exporturile uzinei metalurgice de la Râbnița. Practic, jumătate din volumul exporturilor regiunii revin acestei uzine – 400 de milioane de dolari, scrie Realitatea.md.

Tiraspolul raportează și creșteri de 7% pentru „exportul” de energie electrică către malul drept al Republicii Moldova – în primele 11 luni, Chişinăul a cumpărat curent electric de la centrala de la Cuciurgan în valoare de 161 de milioane de dolari. Malul drept al Republicii Moldova este raportat la Tiraspol ca principala piață „de export” a regiunii separatiste. Urmează Polonia, Ucraina, România și Rusia.

Regiunea transnistreană a crescut și exporturile de grâu, de produse textile și încălțăminte, precum și ale industriei constructoare de mașini.

La capitolul importuri, cele mai mari volume revin resurselor energetice, în principal gazelor rusești și carburanților, produselor alimentare, dar și produselor farmaceutice, importul cărora a crescut cu 40% în acest an, pe fundalul eforturilor de combatere a pandemiei.

#uzina metalurgica #transnistria #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.