(VIDEO) Care este rolul Băncii Naționale a Moldovei?

27 Dec. 2021, 14:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
27 Dec. 2021, 14:04 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

V-ați întrebat vreodată cine emite banii sau cine are grijă de menținerea stabilității prețurilor? Cine supraveghează băncile comerciale sau cine ia anumite decizii în sprijinul economiei?

În cazul în care nu ai știut, acesta este rolul Băncii Naționale a Moldovei.

În primul rând, banca centrală are misiunea să asigure și să mențină stabilitatea prețurilor. La fel, are grijă ca băncile comerciale să fie transparente și să ofere servicii de calitate consumatorilor, dar și ca sistemul național de plăți să se dezvolte. Alături de aceste și alte atribuții, Banca Centrală gestionează și rezervele valutare ale statului, în mai multe scopuri spre binele cetățenilor. De exemplu, dacă apare o criză să poată gestiona stabilitatea financiară a țării. Așadar, pentru ca aceste procese să meargă bine, Banca Națională este o autoritate independentă a statului.

Doriți să puteți lua decizii financiare corecte? Urmăriți campania de educație financiară a Băncii Naționale a Moldovei!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.