În Austria vaccinarea anti COVID-19 devine obligatorii. Amenzi uriașe pentru cei care refuză

01 Feb. 2022, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 11:17 // Actual //  MD Bani

Vaccinarea împotriva COVID-19 devine obligatorie de astăzi în Austria. Noua lege care a intrat în vigoare vizează toate persoanele în vârstă de peste 18 ani. Mai multe țări au introdus obligativitatea vaccinării pentru persoanele în vârstă sau personalul medical, dar aceasta este prima țară din Europa care a adoptat astfel de măsuri radicale, relatează BBC.

Guvernul Austriei spune că vaccinul este eficient împotriva formelor severe ale bolii și că legea este necesară pentru a preveni un nou lockdown. Karoline Edtstadler, ministrul pentru UE Constituție, spune că guvernul este „foarte conștient de faptul că acesta este un pas dificil și o măsură foarte grea”.

Ea adaugă însă că măsura este necesară.

„Noi, ca politicieni, avem responsabilitatea de a ne asigura că sistemul de sănătate încă funcționează, că societatea, în ansamblu, poate trăi normal”, spune ea.

Ea spune, totuși, că vaccinarea obligatorie este o „imixtiune în drepturile omului”.

„Dar în acest caz, această interferență poate fi justificată. Avem nevoie să ieșim din pandemie și știm că vaccinarea este singura modalitate de a reveni la o viață normală”, a spus ea.

Obligativitatea vaccinării va expira în ianuarie 2024 și ar putea fi încheiată mai devreme dacă pandemia va permite acest lucru. Chiar dacă legea a intrat în vigoare la 1 februarie, autoritățile nu vor începe verificarea stării de vaccinare a oamenilor până la jumătatea lunii martie.

Cei care refuză vaccinul riscă amenzi de la 600 de euro până la 3.600 de euro. Se fac excepții pentru cei care nu se pot vaccina din motive medicale și pentru femeile însărcinate.

Aproximativ 72% dintre austrieci sunt complet vaccinați.

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.