În Austria vaccinarea anti COVID-19 devine obligatorii. Amenzi uriașe pentru cei care refuză

01 Feb. 2022, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 11:17 // Actual //  MD Bani

Vaccinarea împotriva COVID-19 devine obligatorie de astăzi în Austria. Noua lege care a intrat în vigoare vizează toate persoanele în vârstă de peste 18 ani. Mai multe țări au introdus obligativitatea vaccinării pentru persoanele în vârstă sau personalul medical, dar aceasta este prima țară din Europa care a adoptat astfel de măsuri radicale, relatează BBC.

Guvernul Austriei spune că vaccinul este eficient împotriva formelor severe ale bolii și că legea este necesară pentru a preveni un nou lockdown. Karoline Edtstadler, ministrul pentru UE Constituție, spune că guvernul este „foarte conștient de faptul că acesta este un pas dificil și o măsură foarte grea”.

Ea adaugă însă că măsura este necesară.

„Noi, ca politicieni, avem responsabilitatea de a ne asigura că sistemul de sănătate încă funcționează, că societatea, în ansamblu, poate trăi normal”, spune ea.

Ea spune, totuși, că vaccinarea obligatorie este o „imixtiune în drepturile omului”.

„Dar în acest caz, această interferență poate fi justificată. Avem nevoie să ieșim din pandemie și știm că vaccinarea este singura modalitate de a reveni la o viață normală”, a spus ea.

Obligativitatea vaccinării va expira în ianuarie 2024 și ar putea fi încheiată mai devreme dacă pandemia va permite acest lucru. Chiar dacă legea a intrat în vigoare la 1 februarie, autoritățile nu vor începe verificarea stării de vaccinare a oamenilor până la jumătatea lunii martie.

Cei care refuză vaccinul riscă amenzi de la 600 de euro până la 3.600 de euro. Se fac excepții pentru cei care nu se pot vaccina din motive medicale și pentru femeile însărcinate.

Aproximativ 72% dintre austrieci sunt complet vaccinați.

18 Nov. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorările salariale de 15–20%, planificate pentru anul 2027, nu vor aduce o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru angajații cu venituri mici. Recunoașterea vine chiar din partea deputatului PAS Marcel Spatari în cadrul emisiuni Vocile puterii de la Exclusiv TV, care admite că banii în plus vor acoperi, în mare parte, pierderile puterii de cumpărare acumulate în acest an, fără a răspunde însă așteptărilor salariaților.

Parlamentarul a declarat că situația economică dificilă și resursele limitate ale bugetului de stat nu permit majorări salariale suficient de consistente pentru a produce o schimbare reală în veniturile populației, în special în cazul celor mai prost plătiți angajați.

„Pentru multe categorii de salariați, mai ales pentru cei cu salarii mici, aceste creșteri, chiar dacă sunt de 15–20%, nu vor avea un impact semnificativ asupra puterii de cumpărare. Vor compensa pierderea puterii de cumpărare de anul acesta, dar cred că așteptările acum, pe bună dreptate, ale oamenilor care primesc salarii mici sunt mai mari”, a declarat Marcel Spatari.

Deputatul PAS a explicat că posibilitățile Guvernului de a crește salariile bugetarilor sunt direct legate de veniturile colectate la bugetul de stat. În acest context, Spatari a invocat reforma fiscală din acest an, despre care susține că a fost necesară pentru sporirea încasărilor bugetare și finanțarea majorărilor salariale.

Cu toate acestea, parlamentarul recunoaște că eforturile financiare ale statului rămân insuficiente pentru a satisface așteptările angajaților cu venituri reduse.

„Atât acum se colectează din economie, tot ce se colectează din economie se investește în sectorul public”, a afirmat deputatul.

Potrivit lui Spatari, singura soluție pentru majorări salariale mai consistente pe termen lung este accelerarea creșterii economice, care ar permite acumularea unor venituri suplimentare la buget.

Parlamentarul a mai admis că nici în anii precedenți creșterile salariale nu au reușit să răspundă pe deplin așteptărilor populației.

Astfel, deși pentru anul viitor sunt anunțate majorări salariale de până la 20%, acestea riscă să fie resimțite de angajații cu venituri mici mai degrabă ca o recuperare a puterii de cumpărare pierdute decât ca o creștere reală a nivelului de trai.