În criza datoriilor oficialii francezi au spus că Grecia nu poate rămâne în zona euro cu orice preţ

Se întoarce roata? În criza datoriilor oficialii francezi au spus că Grecia nu poate rămâne în zona euro cu orice preţ, iar acum francezii sunt în criză, în timp ce grecii sunt lăudaţi pentru progrese.

Uniunea Europeană nu este pregătită să păstreze Grecia în zona euro cu orice preţ, deşi un posibil Grexit ar provoca suferinţă profundă uniunii monetare, declara în 2015, în momentul de apogeu al crizei datoriilor prin care trecea ţara, Pierre Moscovici, ministru de finanţe al Franţei la acea vreme. Moscovici a fost şi comisar european pe afaceri economice şi financiare.

Acum, Franţa este în haos politic şi a fost recent admonestată de Comisia Europeană pentru datoria prea mare. Franţa a fost mustrată de CE pentru încălcarea reglementărilor UE privitoare la buget sub conducerea preşedintelui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor legislative anticipate marcate de promisiuni generoase de cheltuieli, scrie Le Monde, citat de Ziarul Financiar.

Procedura lansează un proces ce forţează o ţară cu un nivel ridicat al datoriei să negocieze un plan cu Bruxelles-ul pentru redresarea situaţiei. Vestea creează premisele unui potenţial conflict între Paris şi Bruxelles după alegerile din 30 iunie şi 7 iulie în care extrema dreaptă şi stângă, ce conduc în sondaje, promit să cheltuie mai mult într-o vreme în care Franţa va fi nevoită să facă economii.

Macron a aruncat Franţa în haos politic cerând organizarea de alegeri anticipate după înfrângerea suferită de partidul său în faţa extremei drepte în alegerile europarlamentare. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a avertizat că Franţa ar putea fi aruncată într-o criză a datoriilor dacă programele de cheltuieli ale extremei drepte sau unei noi alianţe de stânga ar fi adoptate.

Premierul francez Gabriel Attal a avertizat la rândul său că cei care votează pentru extrema dreaptă ar putea ajunge ca britanicii care plâng din cauza Brexitului, notează The Guardian.

Partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen nu mai promite un Frexit de câţiva ani şi a încercat să-şi extindă baza electorală susţinând că vrea ca Franţa să rămână în UE şi să schimbe instituţia din interior. Attal, însă, a arătat că partidul urmăreşte politici care ar însemna practic că Franţa nu va mai putea rămâne în UE.

În timp ce admonestează Franţa pentru nivelul datoriei, Comisia Europeană laudă progresele Greciei în ultimul său raport. „Grecia îşi menţine capacitatea de a-şi rambursa datoria. Ţara a fost upgradată la investment grade de o a treia agenţie majoră de rating în decembrie 2023. Necesarul brut de finanţare pentru 2024 şi 2025 este redus“, se arată în raportul CE, potrivit Kathimerini.

Grecia intenţionează să ramburseze credite de bailout în valoare totală de 8 miliarde de euro înainte de termen, evidenţiind progresul înregistrat de această ţară în a se recupera după criza datoriilor, a anunţat recent premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Este pentru a treia oară când Grecia îşi accelerează rambursarea unui pachet de credite primite în primul program de bailout din 2010.

În raportul CE se mai arată că activitatea economică a Greciei este aşteptată să accelereze uşor, creşterea continuând să depăşească potenţialul pe termen lung în 2024-2025.

Grecia îşi va înfiinţa de asemenea primul fond suveran pentru a vinde active de stat rămase nevândute în timpul crizei datoriilor. În acelaşi timp, ţara îşi va moderniza serviciile poştale şi de autobuz permiţând operatorilor de stat să angajeze forţă de muncă din sectorul privat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Franta #criză #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.