În Turcia inflația a ajuns la 80%. Analiștii prognozează un dezastru al creșterii prețurilor

Inflaţia din Turcia a ajuns la aproape 80%. În acest context, analiştii au avertizat că ţara riscă să se confrunte cu o creştere a preţurilor şi salariilor.

Preţurile de consum au crescut cu 78,6% luna iunie, în condiţiile în care politica monetară neconvenţională a preşedintelui Erdoğan şi perturbarea importurilor de alimente şi energie din cauza războiului din Ucraina au avut un impact puternic. Aceasta este cea mai mare creştere anuală din 1998 încoace, deşi rata a fost uşor sub prognoza de consens a analiştilor, de 80 la sută, scrie ZF.

Erdoğan, care respinge opinia larg acceptată în rândul economiştilor potrivit căreia creşterea ratelor dobânzilor reduce inflaţia, a ordonat băncii centrale să menţină rata de referinţă a împrumuturilor mult sub nivelul inflaţiei.

Ca urmare, lira a pierdut 48% din valoarea sa faţă de dolar în ultimele 12 luni. Prăbuşirea monedei a fost un factor major al creşterii preţurilor într-o ţară care se bazează pe importuri, în special de energie. Efectele au fost agravate de o creştere bruscă a preţului energiei şi al altor mărfuri în urma invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

Cele mai recente date privind inflaţia de luni, în creştere de la 73,5% în mai, vin după ce autorităţile turce au anunţat săptămâna trecută o creştere cu 30% a salariului minim – la doar şase luni după ce au majorat cu 50% rata de bază a salariului.

#cresterea preturilor #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.