În Turcia inflația a ajuns la 80%. Analiștii prognozează un dezastru al creșterii prețurilor

Inflaţia din Turcia a ajuns la aproape 80%. În acest context, analiştii au avertizat că ţara riscă să se confrunte cu o creştere a preţurilor şi salariilor.

Preţurile de consum au crescut cu 78,6% luna iunie, în condiţiile în care politica monetară neconvenţională a preşedintelui Erdoğan şi perturbarea importurilor de alimente şi energie din cauza războiului din Ucraina au avut un impact puternic. Aceasta este cea mai mare creştere anuală din 1998 încoace, deşi rata a fost uşor sub prognoza de consens a analiştilor, de 80 la sută, scrie ZF.

Erdoğan, care respinge opinia larg acceptată în rândul economiştilor potrivit căreia creşterea ratelor dobânzilor reduce inflaţia, a ordonat băncii centrale să menţină rata de referinţă a împrumuturilor mult sub nivelul inflaţiei.

Ca urmare, lira a pierdut 48% din valoarea sa faţă de dolar în ultimele 12 luni. Prăbuşirea monedei a fost un factor major al creşterii preţurilor într-o ţară care se bazează pe importuri, în special de energie. Efectele au fost agravate de o creştere bruscă a preţului energiei şi al altor mărfuri în urma invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

Cele mai recente date privind inflaţia de luni, în creştere de la 73,5% în mai, vin după ce autorităţile turce au anunţat săptămâna trecută o creştere cu 30% a salariului minim – la doar şase luni după ce au majorat cu 50% rata de bază a salariului.

#cresterea preturilor #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile intensificate ale Statelor Unite împotriva companiei petroliere ruse Lukoil au dus la excluderea acesteia dintr-o coaliție internațională a marilor producători de țiței și gaze care colaborează pentru reducerea emisiilor de metan, relatează publicația Semafor.

Lukoil a fost eliminată din Carta pentru decarbonizarea industriei petroliere și gaziere, o inițiativă lansată la COP28 în Dubai, care reunește 55 de companii, printre care toți giganții americani și europeni din energie. Obiectivul grupului este de a reduce aproape complet emisiile operaționale de metan până în 2030 și de a atinge „zero operațional” pentru toate emisiile până în 2050.

Șeful secretariatului Cartei, Bjørn Otto Sverdrup, avertizează însă că marii producători de stat din economiile emergente, precum și companiile din țările aflate sub sancțiuni — Rusia, Venezuela și Iran — „abia dacă au început acest drum” în privința reducerii metanului. Această situație generează un gol major în eforturile climatice globale ale industriei petroliere.

În acest context, Lukoil era considerată o excepție rară, fiind una dintre puținele companii rusești implicate într-un proces de tranziție climatică. „Însă sancțiunile fac dificilă participarea companiilor la activitatea noastră”, a declarat Sverdrup, subliniind efectul paralizant al restricțiilor internaționale.

În paralel, Departamentul Trezoreriei SUA a deschis posibilitatea ca anumiți potențiali cumpărători să poată negocia cu Lukoil achiziția unor active din afara Rusiei, semnalând o flexibilizare punctuală a cadrului de sancțiuni pentru tranzacții considerate sigure din punct de vedere juridic.

Potrivit experților citați de Semafor, excluderea Lukoil nu afectează doar compania rusă, ci și ritmul global al reducerii metanului, unul dintre cei mai puternici factori ai încălzirii climatice.