În Turcia inflația a ajuns la 80%. Analiștii prognozează un dezastru al creșterii prețurilor

Inflaţia din Turcia a ajuns la aproape 80%. În acest context, analiştii au avertizat că ţara riscă să se confrunte cu o creştere a preţurilor şi salariilor.

Preţurile de consum au crescut cu 78,6% luna iunie, în condiţiile în care politica monetară neconvenţională a preşedintelui Erdoğan şi perturbarea importurilor de alimente şi energie din cauza războiului din Ucraina au avut un impact puternic. Aceasta este cea mai mare creştere anuală din 1998 încoace, deşi rata a fost uşor sub prognoza de consens a analiştilor, de 80 la sută, scrie ZF.

Erdoğan, care respinge opinia larg acceptată în rândul economiştilor potrivit căreia creşterea ratelor dobânzilor reduce inflaţia, a ordonat băncii centrale să menţină rata de referinţă a împrumuturilor mult sub nivelul inflaţiei.

Ca urmare, lira a pierdut 48% din valoarea sa faţă de dolar în ultimele 12 luni. Prăbuşirea monedei a fost un factor major al creşterii preţurilor într-o ţară care se bazează pe importuri, în special de energie. Efectele au fost agravate de o creştere bruscă a preţului energiei şi al altor mărfuri în urma invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

Cele mai recente date privind inflaţia de luni, în creştere de la 73,5% în mai, vin după ce autorităţile turce au anunţat săptămâna trecută o creştere cu 30% a salariului minim – la doar şase luni după ce au majorat cu 50% rata de bază a salariului.

#cresterea preturilor #Turcia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.