În zona Euro, tot mai puțini oameni își pot acoperi cheltuielile cu chiria și utilitățile. Situație critică - BCE

Un număr tot mai mare de consumatori din zona euro se află în incapacitatea de a-și acoperi costurile cu chiria și utilitățile după ani de inflație peste țintă și costuri de împrumut în creștere, conform unei cercetări realizate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Cota gospodăriilor cu venituri mai mici care se așteaptă să facă plăți întârziate pentru utilități sau chirie a crescut la peste 20% în primul trimestru din aproximativ 15% în 2023, au spus cercetătorii BCE Omiros Kouvavas și Desislava Rusinova luni într-un articol citat de Bloomberg. Pentru plățile ipotecare, acesta a crescut aproape la dublu, la 30%. „Dată fiind situația actuală și efectele viitoare ale creșterii ratelor dobânzilor, precum și puterea de cumpărare scăzută pe fondul inflației, capacitatea gospodăriilor de a face față costurilor legate de locuințe și plățile ipotecare este o sursă de preocupare,” a arătat materialul.

Creșterile ratei dobânzii pentru a limita inflația au afectat în mod special piața imobiliară, unde investițiile noi au scăzut. Fenomenul a accentuat presiunea asupra pieței chiriilor, care deja se afla în scădere în multe orașe europene chiar dinainte de creșterea inflației.

Bloomberg amintește că BCE ar putea să înceapă să reducă ratele dobânzilor de politică monetară în iunie, mai mulți membri ai Consiliului de Guvernare și mulți politicieni din regiune fiind îngrijorați că politica monetară restrictivă reține excesiv economia celor 20 de țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #chirie #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.