În zona Euro, tot mai puțini oameni își pot acoperi cheltuielile cu chiria și utilitățile. Situație critică - BCE

Un număr tot mai mare de consumatori din zona euro se află în incapacitatea de a-și acoperi costurile cu chiria și utilitățile după ani de inflație peste țintă și costuri de împrumut în creștere, conform unei cercetări realizate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Cota gospodăriilor cu venituri mai mici care se așteaptă să facă plăți întârziate pentru utilități sau chirie a crescut la peste 20% în primul trimestru din aproximativ 15% în 2023, au spus cercetătorii BCE Omiros Kouvavas și Desislava Rusinova luni într-un articol citat de Bloomberg. Pentru plățile ipotecare, acesta a crescut aproape la dublu, la 30%. „Dată fiind situația actuală și efectele viitoare ale creșterii ratelor dobânzilor, precum și puterea de cumpărare scăzută pe fondul inflației, capacitatea gospodăriilor de a face față costurilor legate de locuințe și plățile ipotecare este o sursă de preocupare,” a arătat materialul.

Creșterile ratei dobânzii pentru a limita inflația au afectat în mod special piața imobiliară, unde investițiile noi au scăzut. Fenomenul a accentuat presiunea asupra pieței chiriilor, care deja se afla în scădere în multe orașe europene chiar dinainte de creșterea inflației.

Bloomberg amintește că BCE ar putea să înceapă să reducă ratele dobânzilor de politică monetară în iunie, mai mulți membri ai Consiliului de Guvernare și mulți politicieni din regiune fiind îngrijorați că politica monetară restrictivă reține excesiv economia celor 20 de țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #chirie #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.