În zona Euro, tot mai puțini oameni își pot acoperi cheltuielile cu chiria și utilitățile. Situație critică - BCE

Un număr tot mai mare de consumatori din zona euro se află în incapacitatea de a-și acoperi costurile cu chiria și utilitățile după ani de inflație peste țintă și costuri de împrumut în creștere, conform unei cercetări realizate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Cota gospodăriilor cu venituri mai mici care se așteaptă să facă plăți întârziate pentru utilități sau chirie a crescut la peste 20% în primul trimestru din aproximativ 15% în 2023, au spus cercetătorii BCE Omiros Kouvavas și Desislava Rusinova luni într-un articol citat de Bloomberg. Pentru plățile ipotecare, acesta a crescut aproape la dublu, la 30%. „Dată fiind situația actuală și efectele viitoare ale creșterii ratelor dobânzilor, precum și puterea de cumpărare scăzută pe fondul inflației, capacitatea gospodăriilor de a face față costurilor legate de locuințe și plățile ipotecare este o sursă de preocupare,” a arătat materialul.

Creșterile ratei dobânzii pentru a limita inflația au afectat în mod special piața imobiliară, unde investițiile noi au scăzut. Fenomenul a accentuat presiunea asupra pieței chiriilor, care deja se afla în scădere în multe orașe europene chiar dinainte de creșterea inflației.

Bloomberg amintește că BCE ar putea să înceapă să reducă ratele dobânzilor de politică monetară în iunie, mai mulți membri ai Consiliului de Guvernare și mulți politicieni din regiune fiind îngrijorați că politica monetară restrictivă reține excesiv economia celor 20 de țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #chirie #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.