În zona Euro, tot mai puțini oameni își pot acoperi cheltuielile cu chiria și utilitățile. Situație critică - BCE

Un număr tot mai mare de consumatori din zona euro se află în incapacitatea de a-și acoperi costurile cu chiria și utilitățile după ani de inflație peste țintă și costuri de împrumut în creștere, conform unei cercetări realizate de Banca Centrală Europeană (BCE).

Cota gospodăriilor cu venituri mai mici care se așteaptă să facă plăți întârziate pentru utilități sau chirie a crescut la peste 20% în primul trimestru din aproximativ 15% în 2023, au spus cercetătorii BCE Omiros Kouvavas și Desislava Rusinova luni într-un articol citat de Bloomberg. Pentru plățile ipotecare, acesta a crescut aproape la dublu, la 30%. „Dată fiind situația actuală și efectele viitoare ale creșterii ratelor dobânzilor, precum și puterea de cumpărare scăzută pe fondul inflației, capacitatea gospodăriilor de a face față costurilor legate de locuințe și plățile ipotecare este o sursă de preocupare,” a arătat materialul.

Creșterile ratei dobânzii pentru a limita inflația au afectat în mod special piața imobiliară, unde investițiile noi au scăzut. Fenomenul a accentuat presiunea asupra pieței chiriilor, care deja se afla în scădere în multe orașe europene chiar dinainte de creșterea inflației.

Bloomberg amintește că BCE ar putea să înceapă să reducă ratele dobânzilor de politică monetară în iunie, mai mulți membri ai Consiliului de Guvernare și mulți politicieni din regiune fiind îngrijorați că politica monetară restrictivă reține excesiv economia celor 20 de țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #chirie #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.