Încă o amendă de milioane a aterizat pe aeroportul fugarului Șor! Ce a depistat Consiliul Concurenței

Avia Invest, care gestionează Aeroportul Chișinău și este controlată de fugarul Ilan Șor a fost amendată de Consiliul Concurenței cu 17,4 milioane de lei. Avia Invest este acuzată de concentrare economică după ce a preluat controlul Aeroport Handling fără să notifice autoritățile concurențiale.

Consiliul a constatat că a fost preluat controlul prin a Aeroport Handling față de Avia Invest prin:

– contracte de locațiune a infrastructurii aeroportuare (infrastructură indispensabilă de activitatea SRL Aeroport Handling la prestarea serviciilor de handling la sol),

– contracte de împrumut (fără dobândă) acordate întreprinderii Aeroport Handling și asociatului unic al acestuia, întreprinderii Air Handling, și

– legături structurale – de ex., administratorul Aeroport Handling a fost desemnat membru al Consiliului Avia Invest

În data de 20 iunie curent Consiliul Concurenței a amendat Avia Invest cu 31,21 milioane de lei pentru că nu a înlăturat practicile abuzive în raport cu întreprinderea „MGH Ground Handling” SRL (una din întreprinderile care prestează servicii de handling la sol în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău).

Ulterior, Avia Invest a venit cu o reacție și a spus că decizia Consiliului Concurenței este una ilegală și absurdă, fapt pentru care va fi contestată de către compania Avia Invest în instanța de judecată.

Avia Invest, controlata de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Aeroport #Sor #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.