Jupuitorii de nurci din Grecia, pe marginea prăpastiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei le-au erodat businessul

18 Iul. 2022, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2022, 14:24 // Actual //  bani.md

Industria de blănuri din Grecia este puternic afectată de crizele provocate de pandemie şi de sancţiunile UE împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Timp de zeci de ani, atelierul lui Antonis Disios a răsunat de sunetul maşinilor de cusut care făceau haine de blană pentru cumpărătorii săi ruşi. În martie, sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană din cauza războiului din Ucraina au închis afacerea peste noapte.

Întreprinderilor de blănuri din oraşul Kastoria li s-a interzis să exporte în Rusia, principala piaţă pentru industria de profil din Grecia. Neavând o piaţă internă, Disios şi-a trimis acasă cei 23 de lucrători, iar depozitele sale s-au umplut cu sute de haine nevândute.

„Acest oraş trece prin ce e mai rău. Suntem disperaţi”, a spus Disios.

Fabricantul cere UE să intervină.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia şi să le vândă ei înşişi”, a mai spus Disios.

Kastoria este inima unei industrii a blănurilor vechi de secole în Grecia. Este ultimul centru de producţie de blănuri rămas în Europa, iar Grecia este una dintre puţinele ţări din UE care încă mai permite creşterea animalelor, în ciuda presiunilor exercitate de grupurile pentru drepturile animalelor din ţară şi din străinătate.

În condiţiile în care un număr tot mai mare de case de modă, precum Gucci şi Prada, s-au angajat să nu mai folosească blănuri adevărate în viitor, activiştii spun că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea contribui la accelerarea declinului unei industrii pe care o numesc „falimentară din punct de vedere moral”.

„Ruşii au fost în mod tradiţional mari cumpărători. Războiul a oprit în mod evident acest lucru, ceea ce este o veste extrem de bună”, a declarat Mark Glover, un purtător de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliţie de peste 50 de grupuri de protecţie a animalelor din întreaga lume.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.