Încă o amendă de milioane a aterizat pe aeroportul fugarului Șor! Ce a depistat Consiliul Concurenței

Avia Invest, care gestionează Aeroportul Chișinău și este controlată de fugarul Ilan Șor a fost amendată de Consiliul Concurenței cu 17,4 milioane de lei. Avia Invest este acuzată de concentrare economică după ce a preluat controlul Aeroport Handling fără să notifice autoritățile concurențiale.

Consiliul a constatat că a fost preluat controlul prin a Aeroport Handling față de Avia Invest prin:

– contracte de locațiune a infrastructurii aeroportuare (infrastructură indispensabilă de activitatea SRL Aeroport Handling la prestarea serviciilor de handling la sol),

– contracte de împrumut (fără dobândă) acordate întreprinderii Aeroport Handling și asociatului unic al acestuia, întreprinderii Air Handling, și

– legături structurale – de ex., administratorul Aeroport Handling a fost desemnat membru al Consiliului Avia Invest

În data de 20 iunie curent Consiliul Concurenței a amendat Avia Invest cu 31,21 milioane de lei pentru că nu a înlăturat practicile abuzive în raport cu întreprinderea „MGH Ground Handling” SRL (una din întreprinderile care prestează servicii de handling la sol în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău).

Ulterior, Avia Invest a venit cu o reacție și a spus că decizia Consiliului Concurenței este una ilegală și absurdă, fapt pentru care va fi contestată de către compania Avia Invest în instanța de judecată.

Avia Invest, controlata de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Aeroport #Sor #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.