Începe colapsul în Rusia, două bănci mari se prăbușesc

Declanșarea invaziei din Ucraina de către Vladimir Putin în februarie a dus la impunerea a mai multe pachete de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei. Printre cele mai afectate entități din Rusia s-au aflat două bănci puternice, Alfa Bank și VTB, care au avut pierderi de miliarde de dolari în anul 2022.

Alfa Bank a înregistrat o pierdere record de 117,1 miliarde de ruble (1,44 miliarde de dolari) anul trecut, a arătat joi un raport al companiei, în timp ce sancțiunile asupra sistemului său financiar au lovit marile bănci din Rusia, potrivit Reuters.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că două din cele 13 „instituții de credit de importanță sistemică” oficiale au înregistrat pierderi în anul 2022.

Printre acestea se numără VTB, deținută de stat, care a comunicat miercuri că se așteaptă să revină cu profituri în 2023, din cauza unei pierderi de 7,7 miliarde de dolari cauzate de sancțiuni anul trecut, raportul Alfa Bank confirmând că acesta este cealaltă instituție financiară în dificultate.

Ambele bănci au fost plasate sub sancțiuni occidentale ca răspuns la trimiterea Rusiei a zeci de mii de soldați în Ucraina.

Băncile rusești s-au repliat după o scădere colectivă de 90% a profitului anul trecut, creditorii care se laudă acum cu afaceri de la stat, în special un buget de apărare în plină expansiune, și marile conturi corporative ale țării.

Alfa Bank din Rusia a realizat un profit net de 136,6 miliarde de ruble în 2021, un an record pentru profiturile din sectorul bancar rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Costurile de provizion pentru eventualele pierderi din credite au crescut de aproximativ cinci ori la 167,4 miliarde de ruble, se arată în raportul Alfa Bank.

Cu toate acestea, venitul net din dobânzi a crescut la 211,7 miliarde de ruble de la 175,8 miliarde de ruble în 2021, iar activele Alfa Bank au crescut la 5,82 trilioane de ruble, de la 5,62 trilioane de ruble.

Oamenii de afaceri ruși sancționați Mikhail Fridman și Petr Aven sunt în discuții cu privire la vânzarea pachetului de acțiuni din Alfa Bank partenerului lor de afaceri de mult timp și cofondatorului acestuia Andrei Kosogov.

#colaps #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.