Începe colapsul în Rusia, două bănci mari se prăbușesc

Declanșarea invaziei din Ucraina de către Vladimir Putin în februarie a dus la impunerea a mai multe pachete de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei. Printre cele mai afectate entități din Rusia s-au aflat două bănci puternice, Alfa Bank și VTB, care au avut pierderi de miliarde de dolari în anul 2022.

Alfa Bank a înregistrat o pierdere record de 117,1 miliarde de ruble (1,44 miliarde de dolari) anul trecut, a arătat joi un raport al companiei, în timp ce sancțiunile asupra sistemului său financiar au lovit marile bănci din Rusia, potrivit Reuters.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că două din cele 13 „instituții de credit de importanță sistemică” oficiale au înregistrat pierderi în anul 2022.

Printre acestea se numără VTB, deținută de stat, care a comunicat miercuri că se așteaptă să revină cu profituri în 2023, din cauza unei pierderi de 7,7 miliarde de dolari cauzate de sancțiuni anul trecut, raportul Alfa Bank confirmând că acesta este cealaltă instituție financiară în dificultate.

Ambele bănci au fost plasate sub sancțiuni occidentale ca răspuns la trimiterea Rusiei a zeci de mii de soldați în Ucraina.

Băncile rusești s-au repliat după o scădere colectivă de 90% a profitului anul trecut, creditorii care se laudă acum cu afaceri de la stat, în special un buget de apărare în plină expansiune, și marile conturi corporative ale țării.

Alfa Bank din Rusia a realizat un profit net de 136,6 miliarde de ruble în 2021, un an record pentru profiturile din sectorul bancar rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Costurile de provizion pentru eventualele pierderi din credite au crescut de aproximativ cinci ori la 167,4 miliarde de ruble, se arată în raportul Alfa Bank.

Cu toate acestea, venitul net din dobânzi a crescut la 211,7 miliarde de ruble de la 175,8 miliarde de ruble în 2021, iar activele Alfa Bank au crescut la 5,82 trilioane de ruble, de la 5,62 trilioane de ruble.

Oamenii de afaceri ruși sancționați Mikhail Fridman și Petr Aven sunt în discuții cu privire la vânzarea pachetului de acțiuni din Alfa Bank partenerului lor de afaceri de mult timp și cofondatorului acestuia Andrei Kosogov.

#colaps #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.