Indexare de 10% și majorare de 1,92 lei în loc de 48 de lei - așa arată pensiile în 2025

Din 1 aprilie 2025, toate pensiile din Republica Moldova vor fi indexate cu 10%, potrivit unui proiect de Hotărâre, care urmează să fie aprobat de Guvern. Măsura vizează toate tipurile de pensii și indemnizații sociale, inclusiv pensiile pentru limită de vârstă, cele de dizabilitate, pensiile speciale, dar și compensațiile acordate victimelor catastrofei de la Cernobîl și urmașilor cadrelor medicale decedate din cauza COVID-19.

Tot de la 1 aprilie, pensia minimă pentru limită de vârstă va fi de 3 055,65 lei, iar pensiile minime de dizabilitate vor varia între 1 527,83 lei și 2 291,74 lei, în funcție de gradul de dizabilitate.

Guvernul a mai decis ca pensiile calculate conform Legii privind sistemul public de pensii să fie majorate cu o sumă fixă de 1,92 lei, în baza creșterii modeste a PIB-ului în 2024 (doar 0,1%).

Pentru a reduce inegalitățile, coeficientul de indexare de 10% se va aplica doar părții din pensie care nu depășește salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit la 16 100 lei pentru anul 2025. Diferența până la pensia minimă va fi acoperită din bugetul de stat sub formă de „supliment de solidaritate”, care nu se indexează.

Pentru acoperirea costurilor legate de indexare și majorări, Guvernul estimează cheltuieli de 2,61 miliarde lei, dintre care aproape 1,96 miliarde vor fi suportate din bugetul asigurărilor sociale, iar aproximativ 653 milioane lei – din bugetul de stat. Ministerul Finanțelor a solicitat precizări suplimentare privind sursele exacte de finanțare, în special având în vedere devierea de circa 271 milioane lei față de estimările inițiale din buget.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care a elaborat proiectul, măsura are drept scop protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor și asigurarea unei mai mari echități în sistemul de pensii. Autoritățile dau asigurări că procesul de indexare va fi realizat automat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fără a necesita intervenția beneficiarilor.

Hotărârea Guvernului urmează să intre în vigoare oficial la 1 aprilie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.