Indexare de 10% și majorare de 1,92 lei în loc de 48 de lei - așa arată pensiile în 2025

Din 1 aprilie 2025, toate pensiile din Republica Moldova vor fi indexate cu 10%, potrivit unui proiect de Hotărâre, care urmează să fie aprobat de Guvern. Măsura vizează toate tipurile de pensii și indemnizații sociale, inclusiv pensiile pentru limită de vârstă, cele de dizabilitate, pensiile speciale, dar și compensațiile acordate victimelor catastrofei de la Cernobîl și urmașilor cadrelor medicale decedate din cauza COVID-19.

Tot de la 1 aprilie, pensia minimă pentru limită de vârstă va fi de 3 055,65 lei, iar pensiile minime de dizabilitate vor varia între 1 527,83 lei și 2 291,74 lei, în funcție de gradul de dizabilitate.

Guvernul a mai decis ca pensiile calculate conform Legii privind sistemul public de pensii să fie majorate cu o sumă fixă de 1,92 lei, în baza creșterii modeste a PIB-ului în 2024 (doar 0,1%).

Pentru a reduce inegalitățile, coeficientul de indexare de 10% se va aplica doar părții din pensie care nu depășește salariul mediu lunar prognozat pe economie, stabilit la 16 100 lei pentru anul 2025. Diferența până la pensia minimă va fi acoperită din bugetul de stat sub formă de „supliment de solidaritate”, care nu se indexează.

Pentru acoperirea costurilor legate de indexare și majorări, Guvernul estimează cheltuieli de 2,61 miliarde lei, dintre care aproape 1,96 miliarde vor fi suportate din bugetul asigurărilor sociale, iar aproximativ 653 milioane lei – din bugetul de stat. Ministerul Finanțelor a solicitat precizări suplimentare privind sursele exacte de finanțare, în special având în vedere devierea de circa 271 milioane lei față de estimările inițiale din buget.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care a elaborat proiectul, măsura are drept scop protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor și asigurarea unei mai mari echități în sistemul de pensii. Autoritățile dau asigurări că procesul de indexare va fi realizat automat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fără a necesita intervenția beneficiarilor.

Hotărârea Guvernului urmează să intre în vigoare oficial la 1 aprilie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.