Indicele prețurilor de la Piața Centrală! Un kilogram de căpșuni costă cât unul de carne

Piața Centrală a afișat prețurile la produsele alimentare pe care le comercializează vânzătorii. Un kilogram de ardei costă 75 de lei, roșiile cherry – 40 de lei, ridichea 32 de lei, iar castraveții – 80 de lei, varza 25 de lei, iar dovleceii – 40 de lei. cartofii între 8 și 12 lei, iar un kilogram de ceapă 20 de lei.

Fructele sunt și ele scumpe, pentru că majoritatea sunt de import. Un kilogram de căpșuni costă 80 de lei kilogramul exact cât costă un kilogram de carne. Perele costă 32 de lei, iar merele – 8 lei.

Fileu de le pește roși ajunge să coste 285 de lei, scrumbia – 80 de lei, iar bibanul înghețat – 89 de lei.

Ceafa de porc costă 125 de lei kilogramul, mușchiul – 110, iar șunca – 99 de lei.

Piața Centrală (cunoscută până în 1991 ca Центральный рынок / Țentralnîi rînok, echivalentul rusesc al denumirii de astăzi) este cea mai mare și mai aglomerată piață agroalimentară din municipiul Chișinău, care ocupă un cartier rectangular format din două sectoare-model ale capitalei, mărginit de străzile Armenească, Mitropolit Varlaam și Tighina.

Piața are o suprafață de 3,5 hectare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #Piața Centrală #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi